BACALAUREAT 2015. Aşa se rezolvau corect subiectele la proba scrisă la LIMBA ROMÂNĂ
Publicat pe 29.06.2015 la 16:59 Actualizat pe 29.06.2015 la 17:27
Elevii de clasa a XII-a au susţinut, astăzi, proba scrisă la Limba şi Literatura Română. Cei care au dat bacul la profilul UMAN au avut la subiectul ! ai multe cerinte, pe un text din Mihail Sebastian, "Ultima oră". La subiectul II au avut de făcut un text argumentativ despre rolul scriitorului in societate, iar la ultimul subect relaţia dintre doua personaje într-un roman interbelic.
BACALAUREAT 2015. Elevii de clasa a XII-a au susţinut, astăzi, proba scrisă la Limba şi Literatura Română.
BAREM de CORECTARE BACALAUREAT 2015! Totul despre SUBIECTELE şi NOTELE tale
Cei care au dat bacul la profilul UMAN au avut la subiectul 1 mai multe cerinte, pe un text din Mihail Sebastian, "Ultima oră". La subiectul II au avut de făcut un text argumentativ despre rolul scriitorului in societate, iar la ultimul subect relaţia dintre doua personaje într-un roman interbelic.
Mesajul lui Victor Ponta pentru elevii care susţin "EXAMENUL MATURITĂŢII"
Elevii de la profilul REAL au avut de rezolvat la subiectul I un text la prima vedere din care să scoată antonime și sinonime. La al doilea subiect ei au avut de scris un text argumentativ despre importanţa practicării unui sport la orice vârstă, iar la al treilea subiect au avut de făcut o caracterizare a unui personaj la alegere din opera lui Ion Creangă, Marin Preda sau George Călinescu. Potrivit Gândul.ro, iată cum se rezolva subiectele!
BACALAUREAT 2015. SUBIECTELE la Limba Română, la proba SCRISĂ! Cum ţi se par?
UMAN
La punctul 1, subiectul 1: sinonimele neologice erau: pentru pomeneşte = menţionează, pentru trecută = precedentă sau anterioară.
La punctul 2, subiectul 1: virgula desparte două substantive în vocativ de restul propoziţiei.
La punctul 3, subiectul 1: un enunţ cu sensul conotativ al substantivului pagină ar putea să fie a deschis o nouă pagină din viaţa ei.
La punctul 4, subiectul 1: tema discuţiei dintre personaje este faptul că actriţa nu a fost menţionată în cronica asupra spectacolului în care joacă.
La punctul 5, subiectul 1: cuvinte sau grupuri de cuvinte care sunt mărci ale adresării directe Bună ziua!, Domnule secretar, Despre ce e vorba domnişoară, Citiţi şi dumneavostră.
La punctul 6, subiectul 1: o modalitate de caracterizare a personajului Gabi - şi putea fi menţionată desemnarea personajului la începutul fragmentului prin sintagma fata blondă, altă modalitate ar fi prin intermediul indicaţiilor scenice de exemplu decisă, aproape plângând.
La punctul 7, subiectul 1: rolul notaţiilor autorului în texul dat este de a perciza locul personajului în scenă, acţiunile, gesturile şi tonul vocii personajelor.
La punctul 8, subiectul 1: cele două trăsături ale genului dramatic sunt: împărţirea textului în acte şi scene - se precizează actul 1 scena 7, dialogul este principalul mijloc de expunere, fiecare replică este precedată de numele personajului şi prezenţa indicaţiilor scenice.
Elevii îşi puteau alege două dintre aceste şi trebuiau să le ilustreze cu exemple din text.
La punctul 9, subiectul 1: aici actriţa se plânge că a fost ignorată de cronicarul dramatic şi nu a fost menţionată în cronica lui, iar Ştefănescu răspunde prin replici scurte în care arată că vrea să termine cât mai repede discuţia, fiind ocupat, şi prin răspunsurile pe care le dă mimează interesul pentru ce-i spune actriţa, dar în realitate este indiferent şi se grăbesşte să revină la ocupaţia lui.
La Subiectul 2, în textul argumentativ despre rolul scriitorilor în societate, putea fi vorba de influenţa scriitorilor asupra culturii şi societăţii într-un moment. Sau un alt aspect putea să fie implicarea unui scriitor cunoscut într-o dezbatere pe o temă importantă din societate
La Subiectul 3. „Relaţia dintre două personaje dintr-un roman interbelic studiat putea fi dintr-unul dintre romanele - Enigma Otiliei de George Călinescu, Ion - Liviu Rebreanu, Ultima noapte de dragoste-întâia nopate de război de Camil Petrescu, Maitreyi de Mircea Eliade sau Baltagul de Mihail Sadoveanu. Aici elevul putea scrie, la alegere, despre oricare dintre romanele pe care le-au studiat pentru bacalaureat , deoarece erau interbelice. Mai puţin despre Moromeţii, Cel mai iubit dintre pământeni, Nouri de câmpie”, spune profesorul Gheorghe Lăzărescu.
Emoţii mari la BAC! Cum li s-au părut subiectele la LIMBA ROMÂNĂ elevilor
BACALAUREAT 2015. Haz de necaz! Cele mai tari bancuri cu şi despre BAC
LA REAL
La subiectul 1- punctul 1: sinonimele potrivite pentru sensul din text erau: socoteai=credeai, considerai, te gândeai, îţi închipuiai, presupuneai; deştepţi= inteligenţi, ageri, isteţi;
Punctul , subiectul 1: rolul cratimei în secvenţa n-ai venit este de a marca elidarea vocalei u, de a evita hiatul, de a marca pronunţarea într-o singură silabă a celor două cuvinte şi de a conferi astfel vorbirii un ritm mai rapid.
Punctul 3, subiectul 1: puteau construi enunţuri în care să includă: a aduce la viaţă, cu preţul vieţii, cu viaţă, a-şi da viaţa, a da viaţă , fără viaţă, pe viaţă, de viaţă.
Punctul 4, subiectul 1: tema discuţiei dintre personaje este iubirea.
Punctul 5, subiectul 1: cuvinte sau grupuri de cuvinte care sunt mărci ale adresării directe: te rog, Ruxandră!, Şerban!, Nu te încrunta, Spune!, Dragoatea mea!
Punctul 6, subiectul 1: o modalitate de caracterizare a pesonajului Ruxandra o constituie indicaţiile scenice. De exemplu: „(stingherită, cu ochii în jos)”, „(spontan, veselă)”
Punctul 7, subiectul 1: notaţiile autorului indică în textul dat acţiunile, gesturile, atitudinea şi tonul vocii personajelor.
Punctul 8, subiectul 1: trăsături ale genului dramatic: dialogul ca mod de expunere, prezenţa numelor personajelor înaintea fiecărei replici, structurarea în scene şi prezenţa indicaţiilor scenice.
Punctul 9, subiectul1: Dialogul dintre cei doi îndrăgostiţi o arată pe Ruxandra gata să se sacrifice pentru dragostea ei, ea este dispusă a trăi în sărăcie împreună cu iubitul ei până când acesta se va afirma ca muzician. Iar Şerban apare din acest dialog plin de modestie, dar pe deplin încrezător în talentul şi viitorul lui ca artist.
Subiectul 2. „Aici erau multe argumente posibile din viaţa de zi cu zi, privind sănătatea, strarea fizică, dar şi faptul că sportul poate permite un efort intelectual mai intens, că poate să educe. Elevii trebuiau să respecte structura textului argumentativ: ipoteza, două argumente, concluzie. Trebuiau folosiţi termeni de legătură precum fiindcă, rezultă că, în concluzie, în opinia mea”, a mai spus Profesorul Gheorghe Lăzărescu.
Subiectul 3. Elevii puteau alege aici între basm şi roman. La Ion Creangă, elevii discutau despre basm. La George Călinescu, puteau să scrie despre Enigma Otiliei, Bietul Ioanid, iar la Marin Preda despre Moromeţii.
Citeşte şi:
BACALAUREAT 2015. Cum scapă elevii de emoţiile BAC-ului? Iată ce talismane le poartă noroc
BACALAUREAT 2015. Incident neplăcut la proba scrisă de limba română! Ce s-a întâmplat cu o elevă
BACALAUREAT 2015. Subiecte Limba Română proba scrisă! Detalii despre cerinţele din grila de examen