ÎNTREBAREA ZILEI - SÂMBĂTĂ: De ce uneori nu ne putem opri din scărpinat?

Știm cu toții cât de rău este atunci când ne scărpinăm ca să scăpăm de o mâncărime și nu facem altceva decât să agravăm situaţia. Cu cât ne scărpinăm mai mult, cu atât senzaţia de mâncărime este mai intensă.

Potrivit cercetătorilor, în timp ce ne scărpinăm, creierul nostru eliberează serotonină, un hormon care va intensifica senzaţia de mâncărime. Deşi cercetările au fost realizate pe şoareci, acelaşi mecanism funcţionează şi în corpul uman, spun experţii.

Medicul Zhou-Feng Chen, de la Universitatea Washington, spune că în cazul unor persoane care suferă de mâncărimi cronice apare uneori şi senzaţia de durere. Din păcate, situaţia lor este şi mai gravă, pentru că durerea va stimula creierul să elibereze şi mai multă serotonină, pentru a lupta împotriva acestor semnale, iar serotonina va înteţi senzaţia de mâncărime, potrivit descopera.ro.

Este prima dată când acest hormon este legat de producerea mâncărimilor, până acum serotonina fiind asociată doar cu controlul durerii. Pentru studiu, cercetătorii au modificat genetic nişte şoareci, astfel că ei nu mai aveau gena care ajută la producerea de serotonină.

Acestora li s-a injectat apoi o substanţă care determină mâncărimi, dar animalele modificate genetic nu s-au scărpinat la fel de mult ca şoarecii obişnuiţi. Comportamenul lor s-a modificat însă după ce le-a fost injectată serotonină, ei reacţionând la fel ca restul.

„Scărpinarea ameliorează senzaţia de mâncărime pentru că provoacă o mică durere. Dar corpul va răspunde la semnalele dureroase eliberând serotonină, astfel că mâncărimea se va accentua”, explică profesorul Chen. De aceea apare acest cerc vicios şi ni se pare că uneori nu ne putem opri din scărpinat.

Desigur, blocarea serotoninei nu este o soluţie pentru a scăpa de mâncărimi. Hormonul are un rol important în creştere, în sănătatea oaselor şi în controlarea depresiei.

A.B.

Foto: Hepta