Mărturii cutremurătoare ale dansatoarei Andreea Popescu! Tatăl ei se prăpădise şi... „M-am aşezat lângă el în pat şi l-am rugat să mă mai ia o dată în braţe”
Publicat pe 02.05.2014 la 00:02 Actualizat pe 01.05.2014 la 23:42
30 aprilie 2014 este o dată care va rămâne adânc întipărită în sufletul Andreei Popescu. Este ziua în care tatăl ei a plecat în lumea celor drepţi, luând cu el o parte din inima ei. Durerea a fost atât de mare încât Andreea a avut nevoie de sprijinul unui psiholog pentru a se putea despărţi de trupul neînsufleţit al părintelui ei.
30 aprilie 2014 este o dată care va rămâne adânc întipărită în sufletul Andreei Popescu. Este ziua în care tatăl ei a plecat în lumea celor drepţi, luând cu el o parte din inima ei. Durerea a fost atât de mare încât Andreea a avut nevoie de sprijinul unui psiholog pentru a se putea despărţi de trupul neînsufleţit al părintelui ei.
Părinţii ei au divorţat când era micuţă şi, cu toate că a rămas în grija mamei ei, dansatoarea Andreea Popescu a avut întotdeauna o relaţie specială cu tatăl său. Era universul ei, modelul ei, omul la care mergea atunci când avea nevoie de îndrumare. Anul trecut, medicii i-au dat o veste cumplită: părintele ei urma să înceapă o luptă cruntă cu boala care îi măcina organismul, cancerul. Nici prin cap nu-i trecea că soarta îi va despărţi după numai câteva luni.
Articolul continuă după recomandări
În urmă cu câteva săptămâni însă, destinul a lovit. Starea lui Ion Popescu s-a agravat şi a necesitat internare. Chiar şi sub supravegherea medicilor, condiţia lui fizică s-a deteriorat văzând cu ochii şi nu a mai trecut mult până când a intrat în comă. „M-am rugat pentru o minune. M-am rugat în fiecare minut din viaţa mea să-şi revină măcar cât să-i pot spune cât îl iubesc”, ne-a mărturisit Andreea printre hohotele de plâns. Şi minunea s-a întâmplat! Bărbatul a redevenit conştient, iar fiica lui a avut zi după zi la dispoziţie să depene amintiri cu tăticul ei şi să-i spună câte în lună şi-n stele. I-a spus că vrea să se mărite şi să danseze cu el la nuntă, că viaţa nu ar fi la fel fără el... A fost conştient şi prezent până în ziua în care a închis pentru ultima oară ochii.
Atunci, lucrurile s-au precipitat. Andreea a fost anunţată că starea lui s-a înrăutăţit din nou şi a fugit într-un suflet la spital însoţită de un psiholog care, spera ea, îi va ridica puţin moralul tatălui ei... Nenorocirea a făcut ca sarcina psihologului să devină chiar ea, Andreea.
Şi-a văzut părintele, l-a făcut să-i jure că nu o va părăsi şi a plecat la capelă să se roage. Când s-a întors a fost izbită în plin de cuvintele medicului care tocmai ieşise din rezerva lui de la Terapie Intensivă: „Domnul Popescu s-a prăpădit...”. Iar lumea ei s-a prăbuşit. A avut nevoie de sprijinul psihologului pentru a putea face faţă durerii şi pentru a se dezlipi de trupul neînsufleţit al părintelui ei.
„M-am urcat în pat lângă el şi l-am rugat să mă mai ia o dată în braţe, pentru ultima oară”, ne-a mărturisit Andreea pe ton stins.
Când tăvălugul de gânduri s-a mai liniştit, Andreea a realizat că „tati” apucase să-i împărtăşească ultima dorinţă. Voia să ajungă la Vâlcea oraşul în care s-a născut, a trăit şi a muncit zeci de ani.
Ieri, după ce i-a ridicat trupul de la morga spitalului, dansatoarea şi familia ei, l-au condus pe ultimul drum spre Vâlcea.
„La Vâlcea, îl aşteaptă tot oraşul. Era foarte iubit acolo. A fost director de uzină şi a ajutat pe mulţi. Era un om extraodinar de bun. Un domn. Preasfinţitul îi va face o slujbă acolo, foştii colegi îşi vor lua rămas bun de la el şi, apoi, îl vom aduce înapoi la Bucureşti, pentru înmormântare. E greu...”, ne-a mai spus, printre lacrimi, Andreea.
S.I.
