Umilit şi batjocorit de propriul fiu! Un alt secret din viaţa ascunsă a lui Luigi Ionescu iese la iveală!
Publicat pe 08.03.2014 la 14:59 Actualizat pe 08.03.2014 la 15:26
Pe scenă radia de fiecare dată şi emana energie cu fiecare apariţie, dar în viaţa reală, numai el ştie prin ce chinuri a trecut şi, culmea, în propria casă. Fiul cel mare, Dan, i-a făcut viaţa un calvar, până în ultimele clipe. Nici când era răpus de boală, n-a fost scutit de batjocură şi umlinţă.
Pe scenă radia de fiecare dată şi emana energie cu fiecare apariţie, dar în viaţa reală, numai el ştie prin ce chinuri a trecut şi, culmea, în propria casă. Fiul cel mare, Dan, i-a făcut viaţa un calvar, până în ultimele clipe. Nici când era răpus de boală, n-a fost scutit de batjocură şi umlinţă.
Lugi a cunoscut-o pe Emilia, cea care avea să-i devină soţie, pe când avea vreo douăzeci şi patru de ani. El era deja celebru şi adorat de zeci de femei, însă pentru el doar una era specială şi, cum dragostea, a fost mare, la scurtă vreme a şi luat-o de soţie. Au avut o căsnicie fericită şi liniştită, graţie Emilei, care a ştiut să gestioneze meseria, faima şi pasiunea pe care Luigi o crea în rândul sexului frumos. Din dragostea lor, s-au născut doi băieţi: Dan şi Cătălin. Cel dintâi, fiind şi primul copil, a fost mai boem, mai protejat, mai răsfăţat şi obişnuit, din păcate, prost. Asta pentru că, a terminat cu greu liceul, n-a urmat nicio facultate, nu-i plăcea niciun serviciu, dar cerea şi aştepta să-i vină banii pe bandă rulantă. Şi, cel mai grav, nemulţumit, probabil, de neîmplinirile profesionale, a încercat să-şi găsească liniştea în alcool, mult prea mult alcool, care, în timp, l-a transformat într-un alt om, greu de stăpânit.
Articolul continuă după recomandări
Strâns cu uşa de Luigi pentru că nu muncea, dar cheltuia cât toţi ceilalţi membri la un loc, şi-a ieşit din fire şi, nu puţine au fost dăţile în care şi-a forţat tatăl, într-un mod josnic, să-i dea bani pentru alcool, ţigări şi alte plăceri.
„De multe ori, venea la teatru supărat şi abătut şi se plângea că nu ştie ce să mai facă cu Dan. Nu voia să muncească, nu-i plăcea nimic, dar îi cerea bani zilnic şi nu puţini. Dacă nu îi dădea, începea să-l înjure, să-l jignească şi, de câteva ori s-a întâmplat să-l şi lovească. Luigi n-a recunoscut niciodată pentru că-i era ruşine să spună că a fost bătut de copilul lui, dar noi ştiam”, a povestit unul dintre foştii colegi de scenă ai marelul artist.
Ani de zile a suportat tratamentul la care-l supunea propriul copil. Nici după ce s-a îmbolnăvit şi a fost nevoit să trăiască doar cu un plămân, n-a fost scutit de umilinţă şi certurile aproape zilnice. Asta pentru că juniorul lui era întreţinut şi la treizeci şi cinci de ani. După moartea lui Luigi, fiul risipitor s-a retras în judeţul Bacău, la casa bunicilor, unde a crescut şi copilărit artistul până la majorat.
