Aceeaşi reţetă, doar că asta e brunetă! Jean de la Craiova, întâlnire suspectă cu o "căprioară" la un hotel retras...
Publicat pe 03.04.2014 la 16:08 Actualizat pe 03.04.2014 la 16:34
Sfârşitul de martie, cu miresmele incitante de muguri pocniţi, cu adieri calde şi seri bâlnde l-a neliniştit, se pare, pe Jean de la Craiova.Casa n-a mai fost casă, masa n-a mai fost masă, aşa că simpaticul manelist a pornit să-şi caute fericirea prin alte părţi. Şi tot căutând-o, a ajuns, la drum de seară, într-un hotel obscur de prin cartierul bucureştean Titan...
Sfârşitul de martie, cu miresmele incitante de muguri pocniţi, cu adieri calde şi seri bâlnde l-a neliniştit, se pare, pe Jean de la Craiova. Casa n-a mai fost casă, masa n-a mai fost masă, aşa că simpaticul manelist a pornit să-şi caute fericirea prin alte părţi. Şi tot căutând-o, a ajuns, la drum de seară, într-un hotel obscur de prin cartierul bucureştean Titan...
Nu e prima oară când Jean de la Craiova poposeşte pe înserat în altă parte decât la domiciliul conjugal. În urmă cu aproape doi ani, pe la începutul verii lui 2012, el era fotografiat intrând într-un hotel cu focoasa Beyonce de România, actuala iubita oficiala a lui Nicolae Guţă. Pe atunci, însă...
Articolul continuă după recomandări
Poartă un tricou de culoarea pasiunii, pantaloni negri, o geacă "bătută" în ţinte, iar pe chip i se zbate un zâmbet ghiduş. Totuşi, tocmai relaxat nu e, merge atent, se uită în faţă, în drepta, în stânga, în spate.
Totul pare în regulă, aşa că intra cu pas săltat în hotel, îl salută cu un gest familiar pe recepţioner şi urcă degrabă într-o camera. Pesemne că îşi anunţase dinainte sosirea, de vreme ce aranjamentele fuseseră făcute, iar el ştia exact ce cameră îi fusese rezervată.
Pâna aici, nimic anormal, nu-i aşa? Abia peste mai bine de 20 de minute, în obiectivul paparazzilor Spynews intră un personaj interesant. Dintr-un taxi oprit cu scrâşnet de roţi în faţa hotelului, coboară sprintenă...o căprioară. Pardon, ăsta-i argou. Coboară deci o brunetă sexy.
Colanţii negri lasă la vedere o interesantă pereche de picioare, iar tricoul alb abia dacă îi acoperă o jumătate de posterior bombat. Mai că nu fuge până la intrarea în hotel, trece ca o nălucă pe lângă recepţioner (a cărui privire curioasă o conduce pe scări) şi se pierde undeva, în întuneric. În direcţia în care, ceva mai devreme, se pierduse şi simpaticul Jean.
Putem presupune că, deşi pierduţi în semiobscuritatea hotelului, Jean şi bruneta s-au regăsit undeva, cumva. O oră şi-un pic s-au tot regăsit.
După care ea a plecat, vizibil mai obosită decât venise. Dacă între ea şi Jean lucrurile au mers sau nu ca pe roate, n-am avea de unde să ştim. Cert este că tânăra a rămas mai bine de 10 minute în faţa hotelului, s-a uitat în toate părţile şi a vorbit în continuu la telefon.
Considerând, pesemne, că strada e sigură, a urcat într-un final în taxi, nu înainte de a-i transmite manelistului semnalul "liber". Altfel cum s-ar explica faptul că, nici n-au trecut zece minute, şi Jean de la Craiova a coborât grăbit, a plătit aproape din mers camera la recepţie şi a ieşit în stradă, repetând secvenţa de la venire.
Privire atentă stânga, privire atentă dreapta, un salut complice cu paznicul hotelului şi ...ţop în maşină. Aflat, deci, în siguranţă, manelistul nu se mai grăbeşte. Scoate telefonul şi râmăne minute bune în parcarea hotelului conversând degajat.
E aproape de miezul nopţii când Jean de la Craiova porneşte către casă. Neliniştile de primăvară au fost, se pare, liniştite. Căci manelistul nu se grăbeşte. Conduce încet, calm şi zâmbeşte, zâmbeşte. Dar altfel decât la venire.
