ASTA se întâmplă cu populaţia României, după un cutremur de proporţii! Autorităţile au recunoscut totul! Documente explozive
Publicat pe 29.09.2016 la 23:59 Actualizat pe 29.09.2016 la 23:58
După ce au cumpărat containere frigorifice pentru a strânge cadavrele de pe străzi, în cazul unui cutremur de proporţii, specialiştii de la IGSU recunosc faptul că sunt depăşiţi de situaţie.
După ce au cumpărat containere frigorifice pentru a strânge cadavrele de pe străzi, în cazul unui cutremur de proporţii, specialiştii de la IGSU recunosc faptul că sunt depăşiţi de situaţie.
Într-un document redactat recent, salvatorii de la IGSU mărturisesc faptul că, dacă ţara noastră va fi lovită de un cutremur devastator, ei nu pot face mare lucru. "Sistemul de înștiințare – alarmare - avertizare este învechit și poate fi acționat centralizat doar în mică măsură (6,7% din totalul mijloacelor de alarmare). În aceste condiții, transmiterea către autorități a informaților validate, respectiv a mesajelor de avertizare către populație este ineficientă.
(...) Deși procedurile existente în prezent permit concentrarea unui număr mare de profesioniști care pot fi deplasați, în timp scurt, în sprijinul zonelor afectate, IGSU nu dispune de facilitățile care să asigure cazarea și hrănirea acestui personal pe timpul în care acționează în sprijin în alte zone decât cea de reședință. Insuficiența resurselor umane care încadrează componentele operative ale unităţilor subordonate IGSU a condus la descompletarea unui număr semnificativ de echipaje din cadrul turelor de serviciu ale unităților subordonate IGSU, respectiv la deservirea de către un singur echipaj a două sau mai multe autospeciale de intervenţie. Vechimea parcului de autospeciale aparținând structurilor de intervenție generează cheltuieli suplimentare de mentenanță (peste 50% din tehnică are o vechime mai mare de 20 de ani) și are impact negativ asupra capacității de răspuns (performanțe tehnico-tactice inferioare)", explică reprezentanţii IGSU.
Articolul continuă după recomandări
O problemă o reprezintă şi adăpostirea populaţiei care rămâne pe drumuri, la nivel naţional existând posibilitatea de a fi cazate în regim de urgenţă maxim un milion de persoane. Ce se întâmplă cu restul? Nu se ştie... "La nivel naţional sunt identificate posibilităţi de cazare, după cum urmează: 1.200 locuinţe modulare existente la nivel naţional; spaţii de adăpostire temporară amenajate în școli, cămine etc. pentru maximum 500.000 persoane; spaţii private (hotel, motel, pensiuni etc.) pentru aproximativ 250.000 persoane; cazarea temporară în corturi puse la dispoziţie de structurile MAI, MApN, administraţia locală şi Societatea Naţională de Cruce Roşie din România", precizează IGSU.
