Azi o sărbătorim pe Sfânta Muceniță Filofteia de la Argeș! Uite ce nu trebuie să faci şi la ce ai dezlegare dacă ţii post

Sfânta Muceniță Filofteia de la Curtea de Argeș s-a născut la începutul veacului al XIII-lea în în apropiere de orașul Târnovo (astăzi, Veliko Tărnovo, Bulgaria), capitala Țaratului Bulgar, într-o familie de țărani. La botez a primit numele Filofteia, care înseamnă în limba greacă "iubitoarea de Dumnezeu", lucru pe care îl va dovedi cu fapta în cursul scurtei sale vieți pământești. Este crescută în dreapta credință și evlavie de mama sa, care moare când Filofteia era încă mică. Copila postea, asculta Scripturile, învăța să-și păzească neîntinată fecioria, iar mai presus de toate era foarte milostivă. Copila săvârșea cu statornicie și răbdare toate faptele bune.

Încă din copilărie, Sfânta Filofteia mergea des la biserică, iubea slujbele și cuvintele Sfintei Scripturii, posturile și rugăciunea. Cea mai mare virtute a sa era însă milostenia. Era atât de milostivă, încât își dăruia hainele săracilor, iar din hrana pe care o ducea tatălui său la câmp, o bună parte o dădea celor nevoiași, astfel și-a atras mânia tatălui său și a mamei sale vitrege, care o băteau și o chinuiau, fiind întunecați de mânie, potrivit Aggerpres.

Tatăl său, aflat pe câmp și martor fiind cum Sfânta împărțea săracilor din mâncarea pe care trebuia să i-o ducă lui, într-o izbucnire de furie, a lovit-o cu un topor, în acest fel Sfânta Filofteia și-a dat sfârșitul.

Sfânta Filofteia nu a suferit moarte de mucenică în perioada marilor persecuții împotriva creștinilor, dezlănțuite de împărați persecutori. Nu mai erau tirani ca să poruncească, nu mai erau torționari care să chinuiască. A fost chinuită însă în vreme de pace, nu de cei străini, ci chiar de cel ce a născut-o și de mamă sa vitregă, care erau creștini.

Potrivit tradiţiei, când s-a dorit aducerea trupului Sfintei Filofteia în cetatea Târnovei, acesta nu a putut fi ridicat și mutat. Episcopul locului şi-a dat seama că dorinţa muceniței era alta decât aceea de a merge în Târnovo şi a început a rosti la căpătâiul ei nume de cetăți, mănăstiri și biserici. Doar atunci când a fost pomenit numele Bisericii Domnești din Curtea de Argeș, trupul ei a putut fi mutat din loc, înțelegându-se că acolo va fi locul depunerii moaștelor ei.

În timpul domnului Radu cel Mare (1495-1508), moaștele sale au fost aduse în Țara Românească și așezate la Curtea de Argeș, în Biserica Domnească, iar mai târziu, când Neagoe Basarab a construit Mănăstirea Curtea de Argeș (1517), trupul sfintei a fost mutat acolo, loc în care se află și astăzi.

D.D.