Duminică, cea mai lungă zi din an! Top superstiţii şi vrăji, cu ocazia solstiţiului de vară
Publicat pe 21.06.2015 la 10:22 Actualizat pe 21.06.2015 la 11:10
Pe 21 iunie, la ora 19.38 este momentul solstiţiului de vară, când longitudinea astronomică a Soarelui este de 90° şi marchează începutul verii astronomice, la această dată fiind cea mai lungă zi şi cea mai scurtă noapte a anului.
Pe 21 iunie, la ora 19.38 este momentul solstiţiului de vară, când longitudinea astronomică a Soarelui este de 90° şi marchează începutul verii astronomice, la această dată fiind cea mai lungă zi şi cea mai scurtă noapte a anului, informează Mediafax. Ziua de 21 iunie marchează începutul verii astronomice, la acestă dată fiind cea mai lungă zi şi cea mai scurtă noapte a anului. Numele de solstiţiu vine de la faptul că, în data respectivă, are loc schimbarea gradientului mişcării Soarelui în raport cu declinaţiile acestuia. Denumirea de solstiţiu provine din limba latină şi înseamnă „soarele oprit“, iar evenimentul care ar loc în fiecare an a provocat numeroase mituri şi superstiţii, de-a lungul timpului. Energia solstiţiului de vara este considerată a fi o forță ce stârnește pasiune, vitalitate, creativitate şi belşug. Încă din antichitate, se credea că magia practicată în timpul solstiţiului de vara are darul de a materializa dorinţe sau aspiraţii aparent imposibile. Ritualul talismanului norocos Un ritual specific solstiţiului de vară constă în transformarea unei bijuterii de aur într-un talisman norocos. Se foloseşte orice fel de obiect din aur, indiferent dacă este un inel, o moneda sau pandativ. Cu o zi înainte de solstiţiu, bijuteria este amplasată într-un vas rezistent la foc, plin cu ierburi uscate, (cimbru, rozmarin, salvie, lavandă, muşeţel, sunătoare). Aceste ierburi, ce pot fi alese în funcţie de inspiraţie , reprezintă elementul pământ. În zorii zilei solstiţiului de vară, se scoate obiectul de aur dintre ierburi , după care este cufundat rapid într-un vas cu apă curată şi este trecut cu iuţeala prin flacăra unei lumânări galbene sau aurii. În acest fel, bijuteria este purificată cu elementul focului. Cu flacăra de la lumânare, se dă foc ierburilor uscate din vas, lăsându-le să ardă şi să îşi împrăştie aromele .De la mijlocul zilei şi până la apus, se lasă obiectul de aur într-un loc sigur de afară, astfel încât, să fie sub lumina soarelui. Seara din ziua solstiţiului este timpul potrivit pentru a infuză norocul şi energiile pozitive în bijuteria de aur. Ea se ţine strâns într-o mâna, iar practicantul magiei îşi închide ochii şi se concentrează asupra dorinţei cele mai arzătoare, apoi îşi pronunţă dorinţa cu glas tare, de 3 ori. La final, se recită următoarele cuvinte :"Fii vrăjit şi legat, cu noroc, dragoste şi lumina; belşugul să se reverse şi energiile să străluce. Aşa să fie!". Sărbătoarea Sânzienelor În tradiţia populară românească, această perioadă este asociată cu Sărbătarea Sânzienelor, sărbătorită la 3 zile după intrarea în solstiţiu de vară, pe 24 iunie. Sărbătoarea Sânzienelor mai este denumită în popor şi "Amuţitul cucului". Această pasăre cântă doar trei luni pe an, de la echinocţiu de primăvară (în jurul datei de 21 martie) până la solstiţiul de vară (în jur de 21 - 22 iunie) sau de Sânziene, pe 24 iunie. Se spune în popor că, dacă cucul încetează să cânte înainte de Sânziene, înseamnă că vara va fi secetoasă. Imaginaţia populară a închipuit Sânzienele ca pe nişte fete foarte frumoase, care trăiesc îndeobşte prin păduri sau pe câmpii, cel mai adesea, jucând. Se spune că, în noaptea de Sânziene (23 spre 24 iunie), se deschid porţile cerului şi lumea de dincolo vine în contact cu lumea pământeană. Cu acest prilej, în foarte multe zone din ţară se fac pomeni pentru morţi, de moşii de Sânziene, potrivit descopera.ro.
Articolul continuă după recomandări
