EXCLUSIV! Ce a făcut Aurelia Ion înainte de a se urca în "avionul morţii"!
Publicat pe 22.01.2014 la 22:00 Actualizat pe 22.01.2014 la 22:30
Aurelia Ion sau Aura, cum o alintau cei dragi, a lăsat în urmă o mare de tristeţe şi suferinţă cruntă pentru cei dragi. Reporterii spynews au aflat ce a făcut tânăra în ultimele ore de viaţă.
Aurelia Ion sau Aura, cum o alintau cei dragi, a lăsat în urmă o mare de tristeţe şi suferinţă cruntă pentru cei dragi. Reporterii spynews au aflat ce a făcut tânăra în ultimele ore de viaţă.
O zi banală de luni, care părea la fel ca toate celelalte, i-a adus Aurei sfârşitul. Studenta s-a trezit şi s-a îndreptat, plină de entuziasm, la Spitalul Fundeni, loc care îi devenise în ultima vreme o a doua casă. Îşi dorea să înveţe cât mai multe şi să "fure" meserie de la medicii specialişti de acolo. La prânz, a venit propunerea care avea să o ducă la pieire. Medicii din echipa de transplant plecau, în cel mai scurt timp, către Oradea, pentru a preleva organe de la un pacient aflat în moarte cerebrală. Cum la destinaţie exista o asistentă specializată în astfel de intervenţii, în avion a rămas un loc liber. Pentru că era atât de ambiţioasă şi dornică să ajute şi să înveţe, medicii i-au propus Aurei să îi însoţească în misiune. Tânăra de numai 23 de ani s-a bucurat enorm şi faptul că era îmbrăcată subţire nici nu a mai contat în acel moment. Şi nici frica de avion. Şi-a anunţat familia că pleacă şi la scurt timp a început infernul din Munţii Apuseni. Părinţii au văzut la televizor că un avion medical s-a prăbuşit şi inima li s-a făcut cât un purice atunci când au început să o sune, iar de partea cealaltă a firului se loveau de mesageria vocală, semn că ceva rău s-a întâmplat. Aura a murit plângând, probabil de durere şi de teamă că nu va mai apuca să îşi vadă îndeplinită cea mai mare dorinţă, aceea de a fi medic. Salvatorii au găsit-o pe tânără în stop cardio-respirator, cu traumatisme craniene, fracturi la membre, la bazin, la coloana cervicală şi cu o temperatură a corpului de doar 18 grade. Lacrimile îi îngheţaseră pe faţă... era prea târziu pentru a o mai ajuta pe cea care a dorit atât de mult să ajute.