Fetiţele de clasa a II-a, învăţate la şcoală să fie piţipoance! Părinţii au rămas şocaţi când au văzut ce era scris în manual!
Publicat pe 12.03.2015 la 17:37 Actualizat pe 12.03.2015 la 17:45
Părinţii unei fetiţe de clasa a II-a au rămas şocaţi în momentul în care au văzut manualul fiicei lor. În loc de "Ana are mere", în carte scria, cu litere de-o şchioapă, o frază incredibilă!
Părinţii unei fetiţe de clasa a II-a au rămas şocaţi în momentul în care au văzut manualul fiicei lor. În loc de "Ana are mere", în carte scria, cu litere de-o şchioapă, o frază incredibilă!
"Când am văzut ce scria în manualul fetiţei, nu ne-a venit să credem. Noi credeam că e ca pe vremea noastră, acum 20 de ani, că sunt texte din clasici sau mari contemporani. Am avut, însă, o surpriză. Se discuta despre operaţii estetice! Probabil că la anul vor aprofunda vreo temă complexă, despre silicoane! Ne putem aştepta la orice!", au spus părinţii, cu năduf.
Reporterii SPYNEWS au descoperit că textul care apare în manualul micuţilor de clasa a II-a este un fragment din "Metamorfoza", semnată de Adina Popescu. Iată ce spunea autoarea, anul trecut: "Am primit de curând un mesaj din partea unei doamne profesoare de română care mă întreba unde poate găsi una dintre poveștile mele pentru copii – Metamorfoza. Deși nu a fost publicată în nici un volum, povestea a circulat prin școli, a fost dată ca temă pentru acasă, a fost chiar subiect de olimpiadă la română, la un moment dat. Copiilor le-a plăcut, profesorii au spus că se poate lucra bine pe ea, la clasă".
Fragmente din "Metamorfoza":
Omida era foarte nemulţumită de înfăţişarea sa. De fiecare dată când îşi oglindea trupul păros în picăturile de rouă de pe frunze o cuprindea un sentiment de dezgust faţă de propria sa persoană. Îi venea să plângă de ciudă. „Cît mi-aş dori să fiu frumoasă!”, ofta ea.
- Nu mă înţelege greşit! Nu vreau sa arăt ca Miss Livada, i se confesa ea singurului său prieten, un gândac de Colorado. Vreau doar să arăt altfel! Să nu mai fiu nevoită să mă târâi cu corpul ăsta al meu diform, să fiu mai suplă, să am oareşce forme şi un colorit atractiv, să...
- Nu te mai văicări atât! i-o reteză într-o bună zi gândacul. Mereu îmi spui aceleaşi lucruri... Altceva nu mai contează pentru tine pe lume decât frumuseţea?
- Nici măcar tu nu mă înţelegi! suspina omida, ştergându-şi o lacrimă de pe chipul umflat şi păros. Dacă ai fi în locul meu...
Gîndacul o privi cu atenţie şi i se făcu milă de ea. Mai ales în momentele în care se întrista, devenea cu adevărat urîtă şi respingătoare.
- De ce nu-ţi faci o operaţie estetică? veni el cu o propunere, într-o doară.
Omidei nu-i trecuse prin cap o asemenea idee.
- Unde? Cât mă costă? a sărit ea în sus, entuziasmată.
-Am auzit că păianjenul cu cruce este cel mai bun doctor chirurg din livadă. El i-a „aranjat” aripile buburuzei, l-a ajutat pe bondar să slăbească şi a despărţit două Vaca-Domnului care rămăseseră lipite. Habar n-am cît costă o operaţie, dar poţi măcar să-ţi faci o programare la doctor, ca să vezi ce şi cum.
Omida i-a mulţumit prietenului ei pentru sfat, însă nu s-a grăbit să se programeze la cabinetul păianjenului, căci voia să afle mai multe amănunte despre acest chirurg faimos.
- E scump... dar merită! i-a spus buburuza dând cochet din elitrele sale, roşii cu picăţele negre. Uită-te la aripile mele cele noi! Cât de uşoare sunt, ce culori intense şi strălucitoare au elitrele! (...)
Citeste si: