Mare sărbătoare pentru creştini! Tradiţii şi obiceiuri de Înălţarea Sfintei Cruci
Publicat pe 14.09.2016 la 08:45 Actualizat pe 14.09.2016 la 08:48
Pe 14 septembrie, atât în calendarul ortodox, cât şi în cel greco-catolic, dar şi în cel romano-catolic este sărbătorită Înălţarea Sfintei Cruci sau Ziua Crucii. Această sărbătoare foarte importantă se serbează cu post, pentru că astfel li se aminteşte tuturor credincioşilor de patimile şi moartea Mielului lui Dumnezeu. Iar în această zi în calendar e cruce cu roşu.
Sursa foto: crestinortodox.ro
Pe 14 septembrie, atât în calendarul ortodox, cât şi în cel greco-catolic, dar şi în cel romano-catolic este sărbătorită Înălţarea Sfintei Cruci sau Ziua Crucii. Această sărbătoare foarte importantă se serbează cu post, pentru că astfel li se aminteşte tuturor credincioşilor de patimile şi moartea Mielului lui Dumnezeu. Iar în această zi în calendar e cruce cu roşu.
Sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci a fost instituită de către Biserică în urma a două evenimente. Primul are legătură cu aflarea Crucii pe care a fost răstignit Mântuitorul Iisus Hristos, dar și înălțarea ei solemnă în văzul poporului de patriarhul Macarie al Ierusalimului, la 14 septembrie 335.
Iar al doilea eveniment este aducerea Crucii de la perși în anul 629, în timpul împăratului bizantin Heraclius. Acesta a depus-o cu mare cinste în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim, după ce patriarhul Zaharia a înălțat-o în văzul credincioșilor, la 14 septembrie 630.
Articolul continuă după recomandări
Tradiţii şi obiceiuri de Înălţarea Sfintei Cruci:
14 septembrie vesteşte sfârşitul verii şi începutul toamnei. Calendarul popular consemnează aceasta zi şi sub alte denumiri, cum ar fi Cârstovul Viilor şi Ziua Şarpelui. În popor, Ziua Crucii e sărbătorită prin post şi praznice şi se spune că cei care respectă întocmai aceste lucruri vor avea sănătate în familie, bunăstare în gospodării, dar şi mult spor în tot ce fac.
Foarte important e ca în această zi să nu se consume usturoi, nuci, pepeni sau prune, alimente al căror miez se aseamănă cu crucea.
Tot în această zi extrem de importantă pentru credincioşi, în zonele viticole se începe culesul viilor. Iar în alte zone, în această zi se bat nucii şi se adună din pădure ramurile de alun.
Potrivit bunicilor, dacă ramurile sunt culese de Ziua Crucii, acestea au puteri miraculoase, fiind de asemenea şi unelte extrem de valoroase pentru fântânarii care vor să găsească izvoarele subterane.
Potrivit altor tradiţii, de Ziua Crucii se strâng ultimele plante de leac (boz, micşunele, mătrăguna, năvalnic), care sunt duse, împreună cu buchet de flori şi busuioc, la biserică, pentru a fi puse în jurul crucii şi a fi sfinţite. Plantele astfel sfinţite se păstrează apoi în casă, la icoane sau în alte locuri ferite, fiind folosite pentru vindecarea unor boli, dar şi la farmecele de dragoste.
Busuiocul sfinţit de Ziua Crucii se pune în vasele de apă ale păsărilor, pentru a le feri de boli, în lăutoarea fetelor, pentru a nu le cădea parul, şi la streşinile caselor, pentru a le feri de rele, în special de trăsnete.
D.D.
