Mărturiile cumplite ale salvatorilor: "Răniţii strigau de durere, le-am făcut foc, le-am dat hainele de pe mine!"
Publicat pe 21.01.2014 la 12:08 Actualizat pe 22.01.2014 la 17:30
Tragedia aviatică petrecută ieri, în judeţul Cluj, a demonstrat încă o dată că există oameni cu suflet mare, care au sacrificat totul pentru semenii lo aflaţi în nevoie.
Tragedia aviatică petrecută ieri, în judeţul Cluj, a demonstrat încă o dată că există oameni cu suflet mare, care au sacrificat totul pentru semenii lo aflaţi în nevoie.
Unul dintre salvatori a povestit, pentru Antena 3, cum i-a găsit pe cei 7, dar şi cum i-a ajutat.
Articolul continuă după recomandări
Playtech
De ce nu iese maioneza de post pufoasă. Ce ingredient strică totul
Romania TV
Iubitul Rodicăi Stănoiu, surprins de paparazzi. Detaliul care a atras atenţia tuturor! Ce purta bărbatul la mână
impact.ro
Singurii pensionari care sunt scutiți de CASS, chiar dacă au pensii peste 3000 lei
AntenaStars
Artistă salvată de tată la 33 de ani. O gogoașă i-ar fi adus sfârșitul. Detalii, duminică, la „Spynews TV”
"Am auzit de la televizor de avionul prăbuşit în Munţii Apuseni şi am plecat cu doi consăteni de-ai mei din satul Pietreasa să îi căutăm pe răniţi. Noi trei am ajuns primii, nu a fost niciun pădurar. Ne-am dus că noi suntem de-aici şi cunoaştem zona, iar când am ajuns sus pe munte am strigat, că era beznă de nu se vedea la un metru. Noi pe la ora 19.00 am plecat, am luat-o spre Vârful Pietreasa şi am aflat că ar fi avionul într-o zonă cu pădure mijlocie, cu plantaţii. Din fericire, i-am găsit. Zăpada avea o jumătate de metru acolo unde erau ei. Avionul a dat printre copaci şi era răsturnat. Când am ajuns am văzut că îi făceau respiraţie gură la gură domnişoarei rezidente, pe ea am încercat să o ajutăm prima dată, dar apoi am aflat că a murit. Răniţii strigau de durere, unul era cu amândouă picioarele rupte, am făcut o targă din lemnele copacilor, cu o pătură. Le-am făcut foc, le-am dat hainele de pe mine ca să le pun pe ei, pentru că nu mai puteau de frig, mi-am dat jos maieul şi le-am făcut foc, şi am rămas numai într-o bluză mai subţire, eu nu am avut nimic, pe ei trebuia să îi ajut să se încălzească, pentru că ei au îndurat frig", a spus Giurgiu, adăugând că nu au putut face un foc prea mare pentru că lemnele erau ude.
"Stăteau adunaţi într-o parte, iar cel cu picioarele rupte era chiar lângă avion, pentru că nu se putea mişca. I-am dat haina de pe mine că stătea pe spate, întins pe zăpadă. Au mai venit şi alţi oameni din alt sat apoi şi am încercat să îi ducem în jos cum am putut. I-am cărat cu pături, pe braţe şi în spate, numai să îi ajutăm. Erau vreo doi kilometri până la drum. Nu i-am întrebat ce au păţit, pentru că ei strigau după ajutor, erau plini de sânge, am vrut numai să îi ajutăm cum putem. După o vreme au venit SMURD, Poliţia, jandarmii", a mai spus Giurgiu.
"Trăim în România, dar să îi găseşti pe oameni după şase - şapte ore, nu ştiu ce să zic. Cu toată tehnologia asta, i-am găsit noi, când puteam să nu mergem pe jos 4-5 kilometri prin zăpadă să îi găsim", a subliniat Gheorghe Giurgiu.
