Un fenomen rar ar putea da peste cap vremea în Europa! Ce se întâmplă cu vortexul polar și la ce să se aștepte România

Vortexul polar este un sistem amplu de vânturi puternice care se rotește în jurul Polului Nord, în stratosferă, la altitudini de aproximativ 10-50 de kilometri. Rolul său este de a menține aerul foarte rece în apropierea regiunilor polare.

În mod obișnuit, vortexul se consolidează pe parcursul toamnei, pe măsură ce temperaturile din stratosferă scad, și ajunge la o intensitate ridicată în jurul lunii ianuarie. În sezonul rece, însă, anumite perturbări atmosferice îi pot modifica structura, îl pot deplasa sau chiar îl pot împărți în două centre de circulație.

În acest an, evoluția a atras atenția cercetătorilor deoarece slăbirea a început neobișnuit de devreme. Meteorologii urmăresc posibilitatea unei încălziri stratosferice bruște, cunoscută sub denumirea de SSW (Sudden Stratospheric Warming).

Fenomenul apare atunci când unde atmosferice de mare amploare, numite unde Rossby, transportă energie din troposferă către stratosferă și perturbă circulația din jurul Polului Nord. În timpul unui episod puternic, temperaturile din stratosferă pot crește chiar și cu aproximativ 50 de grade Celsius în doar câteva zile.

Unul dintre indicatorii importanți ai unei asemenea perturbări este inversarea direcției vânturilor care înconjoară vortexul polar.

Datele analizate la 11 noiembrie de platforma polarvortex.earth indicau o circulație neobișnuit de slabă, cu viteze estimate în jurul valorii de 0 metri pe secundă, comparativ cu media de aproximativ 27 de metri pe secundă pentru această perioadă. Modelele urmăreau inclusiv posibilitatea inversării vânturilor în a doua parte a lunii noiembrie.

Aceste estimări provin însă din modele meteorologice și nu reprezintă confirmarea unui fenomen deja produs. Prognozele se pot modifica pe măsură ce apar noi date.

El Niño și sistemele de înaltă presiune, printre posibilele cauze ale fenomenului

Cercetătorii analizează mai multe explicații pentru slăbirea timpurie a vortexului polar. Una dintre ipoteze are legătură cu El Niño, fenomen climatic caracterizat prin încălzirea neobișnuită a apelor de suprafață din Oceanul Pacific ecuatorial.

Acesta poate influența circulația atmosferică la scară largă și poate intensifica undele care transportă energie către stratosferă. În anumite condiții, aceste procese contribuie la deformarea și slăbirea vortexului polar.

Grahame Madge, reprezentant al serviciului meteorologic britanic Met Office, consideră că intensitatea episodului El Niño ar putea explica parțial evoluția neobișnuită din această perioadă.

O altă posibilă explicație a fost avansată de climatologul Judah Cohen, de la Massachusetts Institute of Technology. Acesta ia în calcul influența unui sistem puternic de înaltă presiune instalat deasupra Scandinaviei și nord-vestului Rusiei, care ar putea favoriza propagarea undelor atmosferice către stratosferă.

Deocamdată, nu au ajuns la o concluzie comună privind cauza exactă a perturbării. Interacțiunea dintre temperaturile oceanelor, presiunea atmosferică și circulația aerului la altitudini mari continuă să fie analizată.

Europa ar putea avea parte de episoade de frig. Ce șanse sunt ca România să fie afectată

Slăbirea vortexului polar poate favoriza modificarea curenților atmosferici și pătrunderea aerului rece dinspre regiunile arctice către latitudini mai joase. Europa, America de Nord și Asia s-ar putea confrunta cu astfel de episoade, însă efectele nu sunt aceleași peste tot.

Totul depinde de poziția zonelor de presiune ridicată și joasă și de configurația curentului-jet, care influențează deplasarea maselor de aer. Prin urmare, un vortex polar slăbit nu înseamnă automat ger în toate regiunile emisferei nordice.

Mai mult, efectele unei încălziri stratosferice majore pot ajunge la nivelul solului cu întârziere, într-un interval estimat de aproximativ două până la șase săptămâni. Astfel, eventualele schimbări ale vremii nu trebuie așteptate imediat după apariția perturbării.

În cazul României, meteorologii nu au suficiente informații pentru a anunța, în acest moment, un episod de ger, ninsori abundente sau viscol ca efect direct al fenomenului. Analizele disponibile discută în principal despre posibilele consecințe asupra Europei de Vest și asupra circulației atmosferice din emisfera nordică.

Este important de precizat și că răcirea resimțită în unele regiuni europene în această perioadă nu este neapărat provocată de vortexul polar. Modificările produse în troposferă pot determina pătrunderea aerului rece independent de o încălzire stratosferică majoră.

Citește și: Meteorologii anunță vortex polar în România! Cât de mult vor scădea temperaturile în săptămânile următoare