Potrivit unei decizii definitive a instanţei supreme, din iunie 2012, Paula Iacob a colaborat cu Securitatea. O hotărâre nedreptă a judecătorilor, potrivit Paulei Iacob, care a contestat-o permanent. "Am fost urmărită sistematic de organele fostei Securităţi. Nu am colaborat niciodată cu acestea într-un mod onest şi sincer, cu atât mai mult nu am furnizat date despre familie sau prieteni", declara avocatul în faţa instanţei supreme, susţinând că judecătorii nu au îngăduit audierea persoanelor implicate: chiar cele despre care se spune că ar fi oferit informaţii fostei Securităţi. Totodată, Paula Iacob preciza că toate cunoştintele ei ar fi ştiut despre aşa-zisa ei colaborare cu poliţia politică.

Problemele Paulei Iacob au început în mai 2009, când Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) a constatat că acesta a colaborat cu fosta poliţie politică, în contextul candidaturii acesteia pentru Parlament. "La 5.12.1952 a fost recrutată de către Direcţia Regională Bucureşti, în calitate de informator, în scopul încadrării informative a lui N.R.E. A semnat un angajament sub numele de Gabriela", arăta CNSAS în acţiunea depusa la Curtea de Apel Bucureşti. În 1954, s-a renunţat la colaborarea cu ea. Apoi, potrivit CNSAS, în februarie 1970, Iacob ar fi fost din nou recrutată de fosta Securitate, cu numele "Ioana". Într-un final, ar fi fost scoasă din circuitul colaboratorilor, potrivit avocatului, tocmai din cauza lipsei de sinceritate al informărilor. Paula Iacob a fost membru al Baroului Bucureşti timp de 61 de ani, începând cu anul 1954.

Paula Iacob a murit, în noaptea 6 octombrie, la vârsta de 83 de ani, după o perioadă mai lungă de spitalizare. "Din păcate, este adevărat. S-a stins azi noapte. Eu acum trebuie să mă ocup de formalităţile care însoţesc o asemenea nenorocire. Este un moment extrem de greu, îmi cer scuze că nu pot să vorbesc, dar este prea greu", ne-a declarat fiica Paulei Iacob, Ruxandra, la scurt timp după decesul acesteia.