Peste 20% dintre pacienții infectați cu viruslui Covid-19 dezvoltă tulburări psihice în primele 90 de zile! Cum se manifestă acestea
Publicat pe 11.11.2020 la 01:07 Actualizat pe 11.11.2020 la 01:07
Majoritatea pacienților infectați cu noul coronavirus au reușit să se vindece singuri, fără tratament. Unele persoane însă, rămân cu sechele la nivel psihic, unele tulburări făcându-și apariția și resimțindu-se chiar și după 90 de zile.
Infectarea cu noul coronavirus poate cauza tulburări psihice, de genul anxietății, insomniei și depresie
pixabay
- Coronavirusul îi lasă cu sechele psihice pe cei trecuți prin boală
- Cum se manifestă tulburările mintale
Potrivit unui studiu știițific amplu, mulți supraviețuitori ai infecției cu noul coronavirus sunt predispuși unor afecțiuni mintale care se pot rețimți chiar și o lună, posibil două, după vindecare. Oamenii de știință au probat acest lucru, și au descoperit că 20% dintre persoanele infectate cu noul coronavirus sunt diagnosticate și cu manifestări psihice și tulburări mintale în primele 90 de zile de după infectarea propriu-zisă.
Care sunt cele mai des întâlnite tulburări psihice de după coronavirus
Cele mai frecvente manifestări prezente la cei infectați cu virusul Covid-19 sunt anxietatea, depresia și insomnia, însă au fost descoperite și riscuri destul de mari de apariție a demenței, boală care afectează capacitatea cerebrală.
Articolul continuă după recomandări
Cercetătorii susțin că trebuie efectuate mai multe investigații care să arate care este motivul pentru care aceste tulburări psihice își fac apariția. Identificarea cauzelor acestor anomalii pot duce la preîntâmpinarea tulburărilor, chiar dacă există și virusul în organism.
Bolile preexistente pot cauza agravări ale tulburărilor psihice
În primele trei luni după ce au fost diagnosticate pozitiv la testele de depistare a coronaviruslui, o cincime dintre supravieţuitori au fost diagnosticaţi şi cu forme de tulburare psihică, precum anxietatea, depresiea şi insomniea. Acest procent este de două ori mai mare decât procentele raportate în cadrul celorlalte grupuri de studiu.
„Acest lucru se datorează probabil unei combinaţii dintre factorii de stres psihologic asociaţi cu această pandemie şi efectele fizice ale bolii”, a declarat Michael Bloomfield, consultant psihiatru la University College din Londra.
Specialiștii sunt de părere că, deși Covid-19 este genul de virus care atacă sistemul nervos central, acesta devine și mai periculos atunci când starea de sănătate anterioară bolii era deja slăbită de alte afecțiuni.
