Povestea peşterii Polovragi, locul unde mama surorilor Gabor şi-a găsit sfârşitul
Publicat pe 22.08.2013 la 16:48 Actualizat pe 26.08.2013 la 22:40
Veronica Bulai, mama Monicăi şi a Ramonei Gabor, a murit în cursul zilei de astăzi în peştera Polovragi. Se spune că această peşteră este încărcată de energie negativă. Citeşte întreaga legendă aici.
Veronica Bulai, mama Monicăi şi a Ramonei Gabor, a murit în cursul zilei de astăzi în peştera Polovragi. Se spune că această peşteră este încărcată de energie negativă. Citeşte întreaga legendă aici.
Peștera Polovragi se găsește în Munţii Parâng, pe malul stâng al Olteţului, la o altitudine de 670 m și la 20 m înălțime față de talvegul râului, pe teritoriul comunei Polovragi, între localitățile Horezu și Baia de Fier, judeţul Gorj, Oltenia, România. După 200 – 300 metri de urcuș prin Cheile Oltețului, în dreapta se deschide o poartă de dimensiuni impresionante, a cărei amenajare ne îndeamnă să intrăm. În conștiința localnicilor, se păstrează vie o credință conform căreia, liderul spiritual al geto-dacilor, Zalmoxe, ar fi locuit în Peștera Polovragi. Tot aici, vracii prelucrau o plantă rară, numită povragă, polvragă, sau polovragă, întrebuințată în popor ca remediu împotriva bolilor. În zonă, această peşteră este cunoscută drept "Triunghiul bermudelor din Oltenia". Cei 800 de metri de galerie vizitabilă (din cei peste 10 kilometri cartați de speologi din amonte către aval) reprezintă marea vărsare, iar poarta turistică este avalul, ceea ce explică dimensiunile impresionante de la intrare și, totodată, necesitatea opririi vizitării începând cu porțiunea inaccesibilă publicului larg.
Peştera este împărţită în două sectoare: primul sector al galeriei (aproximativ 400 m de la intrare) prezintă o încărcătură emoțională de excepție deoarece, fiind cea mai accesibilă porțiune, a fost de-a lungul timpului un refugiu al localnicilor: daci, vraci, călugări, fiecare având marcat cel puțin câte un simbol distinct. Începând cu sectorul al doilea, Sectorul Ogivelor, poziționat între Culoarul Stâlpilor și Culoarul Sufocant, peștera devine tot mai interesantă din punct de vedere geomorfologic: dantelării de țurțuri stalactitici, coloane intermediare, domuri, pâlcuri de stalagmite, bazine adânci, scurgeri parietale argiloase, ocru de peșteră, etc., unele dintre forme căpătând chiar denumiri grație spectaculozității lor.
Foto: Wikipedia