SĂPTĂMÂNA PATIMILOR. Ce înseamnă şi ce se face în fiecare zi

Mai sunt doar câteva zile până la sărbătoarea Paștelui. Astăzi a început Săptămâna Patimilor care exprimă perioada de la Florii până în Sâmbăta cea Mare. Conform rânduielilor canonice, în Săptămâna Patimilor se ajunează până spre seară, iar caracteristica esenţială acestor zile sunt Deniile.

Iată ce se face în fiecare zi a Săptămânii Patimilor, potrivit crestinortodox.ro.

Luni, în Săptămâna Patimilor, se face pomenirea patriarhului Iosif, vândut de frații săi cu treizeci de arginți. El este o preinchipuire a lui Hristos, care a fost vândut de Iuda. Acuzat de desfrânare, ajunge în temnița. În urma tălmăcirii unor visuri, este scos din închisoare și pus administrator peste tot Egiptul. Stăpânirea lui Iosif peste Egipt era o prefigurare a biruinței lui Hristos asupra păcatelor lumii.

Tot în această zi se face pomenire și de smochinul neroditor, blestemat de Hristos să se usuce pentru că nu avea rod. E o pildă data omului, din care trebuie să reţină, că Dumnezeu este atât iubire cât și dreptate. Deci, la judecata de apoi, El nu doar va răsplăti, ci va și pedepsi pe cei ce nu au rodit.

Marți se face pomenirea celor zece fecioare. Este o pildă care are menirea să ne ține trează datoria de a trăi permanent în Hristos. Numai așa vom avea răspuns bun la judecatăafinală, căci prin împlinirea voii divine, Hristos ia chip în noi. Concluzia acestei pilde este că Hristos, trebuie să Se regăsească în fiecare dintre noi în orice moment. Din pildă, reținem că cinci fecioare au avut doar candela fără ulei, iar celelalte cinci au avut și candelă și ulei. Candelă fără ulei reprezintă relizarea de sine în totală nepăsare de ceilalți. Candela cu ulei reprezintă evlavia însoțită de milostenie.

În Miercurea Săptămânii Sfintelor Pătimiri se face pomenirea femeii păcătoase care a spălat cu lacrimi și a uns cu mir picioarele Mântuitorului, înainte de Patima Sa, că simbol al pocăinței și îndreptării omului păcătos.

Joia Patimilor este închinată amintirii a patru evenimente deosebite din viața Mântuitorului: spălarea picioarelor ucenicilor, ca pildă de smerenie, Cina cea de Taină la care Mântuitorul a instituit Taina Sfintei Euharistii, rugăciunea arhierească și începutul patimilor prin vinderea Domnului. După ce a săvârșit Cina cea de Taină, Mântuitorul le da ucenicilor o nouă poruncă: "Să va iubiți unul pe altul. Precum Eu v-am iubit pe voi, așa și voi să va iubiți unul pe altul. Întru aceasta vor cunoaște toți că sunteți ucenicii Mei, dacă veți avea dragoste unii față de alții."

În Vinerea Mare se face pomenirea de sfintele, înfricoşătoarele şi mântuitoarele Patimi ale Mântuitorului şi de mărturisirea tâlharului celui recunoscator care a dobândit raiul. Patimirile Domnului sunt numite sfinte, mântuitoare sş înfricoşătoare.

În Sfânta şi Marea Sâmbătă prăznuim îngroparea lui Hristos cu trupul şi pogorarea la iad cu dumnezeirea pentru a ridica din stricăciune la viaţă veşnică pe cei din veac adormiti.

Ajunși în ziua Sfintei Învieri, Biserica ne cere: "În Ziua Învierii să ne luminam cu prăznuirea și unii pe alții să ne îmbrățișăm, și să le zicem frați și celor ce ne urăsc pe noi și așa să strigăm: Hristos a înviat din morți cu moartea pe moarte călcând și celor din morminte viață dăruindu-le".