Sărbătoare mare! Creştinii ortodocşi îi prăznuiesc pe Sfinţii Petru şi Pavel. Ce nu ai voie să faci astăzi
Publicat pe 29.06.2017 la 08:15 Actualizat pe 29.06.2017 la 08:35
Este sărbătoare mare astăzi. Sfinții Apostoli Petru si Pavel sunt prăznuiți de Biserica Ortodoxă pe 29 iunie, după o perioadă de post care variază ca durată, în funcție de data Paștelui.
Sfinţii Petru şi Pavel
doxologia.ro
Adaugă-ne ca sursă preferată în GoogleEste sărbătoare mare astăzi. Sfinții Apostoli Petru si Pavel sunt prăznuiți de Biserica Ortodoxă pe 29 iunie, după o perioadă de post care variază ca durată, în funcție de data Paștelui.
Petru și Pavel au fost aleși de Iisus Hristos în condiții deosebite, astfel că fiecare dintre ei a primit misiuni speciale.
Sfântul Apostol Petru, fratele Apostolului Andrei, s-a născut în Betsaida Galileei, cu numele Simon. Mântuitorul îi va spune însă Chifa. El a fost cel care a mărturisit în numele apostolilor dumnezeirea lui Hristos, dar s-a lepădat de Hristos când El a fost prins spre a fi răstignit, potrivit realitatea.net.
Articolul continuă după recomandări
După Înalțarea Domnului, Petru a luat cuvântul în adunarea ucenicilor și l-au ales ca apostol pe Matia în locul lui Iuda. Sfântul Apostol Pavel era originar din Tarsul Ciliciei, din neamul Veniamin.
Sfântul Apostol Pavel a scris 14 epistole care se găsesc în Sfânta Scriptură. A fost decapitat din porunca lui Nero, în anul 67.
Sfinții Apostoli Petru și Pavel sunt ocrotitorii celor lipsiți de libertate, deoarece aceia ajunși în penitenciare sunt persoane care au greșit față de Dumnezeu, precum au gresit și ei: Petru S-a lepădat de Hristos, iar Pavel i-a prigonit pe creștini.
OBICEIURI ŞI TRADIŢII:
- se spune că Sfântul Petru guvernează peste ploaie şi căldură, posedă puterea de a arunca grindina peste pământ;
- se zice că, atunci când SFÂNTUL PETRU plesneşte din bici, sar din acesta scântei, care, odată căzute pe pământ, se transformă în licurici;
- în ziua sărbătorii, oamenii obişnuiesc să dea de pomană pentru sufletele celor morţi- sărbătoarea fiind cunoscută şi sub numele de Moşii de SÂNPETRU. Conform credinţei populare, moşii ar fi fost nouă bătrâni care făceau doar lucruri bune şi minuni peste tot pe unde mergeau;
SUPERSTIŢII:
- oamenii au voie să lucreaze orice, dar să nu toarcă, căci se crede că astfel se întorc colacii de la morţi. În ziua Moşilor de Sânpetru, femeile dau de pomană şi vase cu vine, lapte şi mâncare gătită, vase care se împodobesc deseori cu flori şi cireşe.
- nu e îngăduit nici unei femei să mănânce mere până în această zi, fiindcă altfel îi supăra pe morţi. După sărbătoare însă, femeile tinere pot mânca mere, cele vârstnice fiind nevoite să mai aştepte până la Sfântul Ilie. În această zi se duc la biserica mere, zarzăre, coliva, colaci iar cine are – şi puţină miere în faguri.
- nu se scutură merii. Se crede că, dacă se respectă această datină, sunt ocrotite ogoarele de căderea grindinei.
- Oamenii pistruiaţi trebuie să se spele pe faţă cu apă la miezul nopţii, când cântă cocoşul; tradiţia spune că respectând acest ritual, pistruii nu se mai înmulţesc.
- Dacă tună şi fulgeră azi, nucile şi alunele vor fi viermănoase.
Dacă ți-a plăcut articolul, te așteptăm și pe pagina de Facebook. Avem și Instagram. Ne poți da follow aici.
C.P.
