Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla este pomenită în calendarul creștin ortodox pe 7 august
Publicat pe 06.08.2016 la 20:05 Actualizat pe 06.08.2016 la 20:21
Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla este pomenită în calendarul creștin ortodox la 7 august, scrie Agerpres.
Sursa foto: creștinortodox.ro
Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla este pomenită în calendarul creștin ortodox la 7 august, scrie Agerpres.
Sfânta Teodora s-a născut în satul Vânători, județul Neamț, în jurul anului 1650. Tatăl său, Ștefan Joldea, era armaș al Cetății Neamțului. La îndemnul părinților, Teodora s-a căsătorit cu un tânăr din Ismail, dar până la urmă au hotărât să meargă amândoi la mănăstire.
Astfel, Sfânta Cuvioasă Teodora a îmbrăcat haina călugărească la Schitul Vărzărești — Râmnicul Sărat, iar soțul ei, la Schitul Poiana Mărului.
La schit, odată cu păzirea poruncilor dumnezeiești, Sfânta Teodora a mers pe calea cea strâmtă a sfaturilor evanghelice: sărăcia de bunăvoie, curăția trupească și sufletească, ascultarea necondiționată.
După o năvălire a turcilor în părțile Buzăului, stareța, Sfânta Teodora și câteva ucenice s-au retras la hotarul dintre munții Buzăului și cei ai Vrancei. Aici au ridicat un altar și o locuință, nevoindu-se aproape zece ani în privegheri, în rugăciuni și post neîncetat.
Articolul continuă după recomandări
Sfânta Teodora, în urma unei descoperiri dumnezeiești, a părăsit munții Vrancei și s-a retras în munții Neamțului, în pădurile din jurul schiturilor Sihăstria și Sihla.
Sub îndrumarea duhovnicului Pavel, s-a stabilit într-o chilie nu departe de schit și de o peșteră care îi poartă numele până astăzi. Acolo a locuit mulți ani, ostenindu-se singură în post și rugăciuni, în lacrimi și mătănii, uitată de lume, îndurând multe ispite. Numai duhovnicul ei, o cerceta din când în când, o spovedea și o împărtășea cu Sfintele Taine ale lui Hristos.
După o vreme, murind duhovnicul ei, Sfânta Teodora a rămas singură. Ajungând la o vârstă înaintată, s-a rugat cu lacrimi lui Dumnezeu să-i trimită un preot ca s-o împărtășească cu Preacuratele Taine, înainte de a muri.
A fost văzută când se afla la rugăciune, cu mâinile în sus în văpaie de foc, de doi monahi de la Sihăstria, care au mijlocit ca Sfânta Teodora să primească ceea ce își dorea. După ce a fost împărtășită, Sfânta Teodora s-a mutat la cele veșnice, iar vestea despre viața și nevoințele ei s-a răspândit repede în toate mănăstirile și satele din Moldova, începând astfel procesiunile la mormântul ei din peșteră.
Moaștele Sfintei Teodora au fost date, în 1856, Mănăstirii Pecerska din Kiev, unde se află și astăzi.
La 20 iunie 1992, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a canonizat-o pe Sfânta Teodora de la Sihla, trecând-o în rândul sfinților.
T.F.S
