Sindromul inimii frânte, cercetat de specialiști. Cum se manifestă și ce se întămplă atunci când treci printr-un șoc emoțional
Publicat pe 22.06.2021 la 12:40 Actualizat pe 22.06.2021 la 12:40
Specialiștii au făcut cercetări amănunțite pentru a afla de ce unele persoane mor în urma unui eveniment stresant prin care au trecut, respectiv decesul unei persoane dragi sau poate chiar și o despărțire. Oamenii de știință au concluzionat că perioadele grele prin care trece o persoană cresc nivelul a două molecule extrem de importante din celule inimii. Acestea reprezintă un rol semnificativ în dezvoltarea cardiomiopatiei induse de stres, ”sindromul inimii frânte”, potrivit specialiștilor de la Imeperial College din Londra.
Getty Images
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google- Sindromul inimii frânte a fost cercetat de oamenii de știință
- Simptomele acestui sindrom sunt asemănătoare cu cele provocate de atacul de cord
Cercetătorii au analizat cu grijă un subiect foarte controversat și care a ridicat numeroase întrebări, respectiv motivul decesului anumitor persoane după ce trec printr-o perioadă grea a vieții lor. Aceștia au descoperit că un eveniment stresant poate duce la trecerea în neființă din cauza faptului că o astfel de situație duce la creșterea nivelului a două molecule din celulele inimii. Aceste sunt foarte importante în dezvoltarea cardiomiopatiei induse de stres. Specialiștii de la Imperial College din Londra au numit această afecțiune ”sindromul inimii frânte”.
Cum se manifestă, de fapt, sindromul inimii frânte
Sindromul inimii frânte este o afecțiune care a stârnit foarte multe curiozități, astfel că oamenii de știință au hotărât să analizeze această situație pentru a concluziona motivul pentru care unii oameni mor în urma unui eveniment stresant.
Articolul continuă după recomandări
Cercetătorii au ajuns la concluzia că acest sindrom apare atunci când mușchiul inimii devine dintr-o data slăbit și ventriculul stâng al inimii își schimbă forma. De asemena, aceștia au fost șocați de declanșatorii biologici ai sindromului Takotsubo, astfel că a fost legat de microARN -16 și -26a ce reglează felul în care genele sunt decodificate și activate în perioade stresante. Cele două molecule importante se află în strânsă legătură cu anxietatea, depresia și stresul, astfel că tristețea pe o perioadă lungă de timp care este urmată de un șoc dramatic ar putea duce la acest sindrom. Simptomele pe care le prezintă această afecțiune sunt asemănătoare unui atac de cord și poate include dureri în piept și o respirație grea, putând duce în cele din urmă la deces.
„Sindromul Takotsubo este o afecţiune gravă, dar până acum modul în care apare a fost un mister. Nu înţelegem de ce unii oameni răspund în acest fel la un şoc emoţional brusc, în timp alţii nu. Acest studiu confirmă faptul că stresul anterior şi microARN-urile asociate acestuia pot predispune o persoană la dezvoltarea sindromului Takotsubo în situaţii de stres viitoare. Stresul vine sub multe forme şi avem nevoie de cercetări suplimentare pentru a înţelege aceste procese cronice de stres”, a spus profesorul Sian Harding de la Imperial College din Londra.
De asemenea, oamenii de știință au precizat că în momentul de față nu există nicio metodă de vindecare a sindromului inimii frânte și nici tratamente care să prevină apariția acestei afecțiuni. Rezultatele obținute la acest studiu ar putea duce la realizarea unor opțiuni de tratament pentru prevenirea altor decese.
„Sindromul Takotsubo este o problemă cardiacă bruscă şi potenţial catastrofală, dar cunoştinţele noastre despre cauzele sale rămân limitate. Ca atare, este vital să aflăm mai multe despre această afecţiune neglijată şi să dezvoltăm noi modalităţi de prevenire şi tratare a acesteia. Această cercetare nu este doar un pas crucial către o mai bună înţelegere a acestei boli misterioase, dar ar putea oferi şi noi modalităţi de identificare şi tratare a celor cu risc de Takotsubo. Acum avem nevoie de cercetări suplimentare pentru a determina dacă medicamentele care blochează aceste microARN-uri ar putea fi cheia pentru evitarea sindromului inimii frânte”, a explicat directorul medical asociat la British Heart Foundation, profesorul Metin Avkiran.
Citește și: Poţi să previi atacul de cord! Acestea sunt cele mai bune alimente
