A început Săptămâna Patimilor. Tradiții și obiceiuri pentru fiecare zi înainte de Paște
Publicat pe 14.04.2025 la 09:39 Actualizat pe 14.04.2025 la 09:39
Săptămâna Patimilor, cunoscută în tradiția populară și ca Săptămâna Mare, este cea mai intensă și profundă perioadă spirituală din calendarul creștin ortodox. Fiecare zi are o semnificație aparte, iar tradițiile și obiceiurile se respectă din generație în generație.
Galerie (3)
De asăzi începe Săptămâna Mare
Pexels
- A început Săptămâna Patimilor.
- Tradiții și obiceiuri pentru fiecare zi înainte de Paște
De astăzi am intrat în Săptămâna Patimilor, cunoscută și ca Săptămâna Mare, este ultima săptămână din Postul Paștelui și are o însemnătate deosebită pentru creștini. Aceasta reconstituie ultimele zile din viața pământească a Mântuitorului Iisus Hristos, de la intrarea în Ierusalim, până la Răstignire și Înviere. Fiecare zi are o simbolistică aparte, fiind marcată de slujbe specifice și tradiții care reflectă durerea, sacrificiul și speranța Învierii.
Lunea Mare
Este prima zi a Săptămânii Patimilor și marchează începutul curățirii sufletești și trupești. În biserici se citește despre smochinul neroditor, simbol al sufletului lipsit de roadele credinței.
Articolul continuă după recomandări
De astăzi gospodinele încep curățenia generală a casei, în special în bucătărie. Tot astăzi se spală și hainele. Se pregătesc primele alimente pentru Paște.
Marțea Mare
Este ziua în care se vorbește despre cele zece fecioare – cinci înțelepte și cinci nechibzuite. Pilda scoate în evidență importanța vegherii și a pregătirii sufletului.
Obiceiul spune că dacă nu ai terminat curățenia în prima zi a săptămânii, se continuă atât în casă, cât și în jurul gospodăriei.
Miercurea Mare
În această zi se amintește momentul în care Iuda Iscarioteanul L-a vândut pe Iisus pentru 30 de arginți. Este o zi a trădării, dar și a iertării.
Este ultima zi în care se mai spală hainele și se finalizează curățenia casei. Unii credincioși țin post negru, se evită certurile și gândurile rele, fiind o zi de introspecție.
Joia Mare
Zi extrem de importantă, amintește de Spălarea picioarelor ucenicilor, Cina cea de Taină, rugăciunea din Grădina Ghetsimani și începutul Patimilor.
În această zi se vopsesc ouăle roșii, simbol al sângelui lui Hristos, se coc pasca și cozonacii. În biserici are loc Denia celor 12 Evanghelii, o slujbă de mare intensitate spirituală, în care se rememorează patimile lui Iisus.
Vinerea Mare (Vinerea Patimilor)
Este cea mai tristă zi din calendarul ortodox, în care se comemorează răstignirea și moartea Mântuitorului.
Cei mai mulți creștini aleg să țină post negru, iar o parte dintre ei nu mănâncă și nu beau nimic toată ziua. În biserici se cântă Prohodul Domnului, iar credincioșii trec pe sub Sfântul Epitaf, ca simbol al curățirii sufletești.
Sâmbăta Mare
Este ziua tăcerii, în care trupul lui Hristos zace în mormânt. Se pregătește sufletește momentul Învierii.
Se pregătesc ultimele detalii pentru masa de Paște. Noaptea se merge la biserică pentru slujba Învierii, iar credincioșii iau lumină.
Duminica Paștelui - Învierea Domnului
Este cea mai mare sărbătoare creștină. Hristos a înviat din morți, aducând speranță și mântuire lumii întregi.
Se sfințesc bucatele la biserică. Familia se adună la masa pascală, unde se ciocnesc ouă roșii și se servesc pasca, cozonacii și friptura de miel.
