“Din dorința de a mă motiva, tatăl meu folosea o metodă pe care o considera mobilizatoare. Ori de câte ori făceam ceva greșit sau nu mă ridicam la nivelul așteptărilor, mă umilea – lucru destul de des întâlnit la părinții din aceeași generație cu el. Reacția lui mă făcea să mă simt cumplit și să dezvolt moduri prin care să mă autosabotez de fiecare dată când credeam că nu voi reuși să demonstrez că sunt suficient de bună. Orice copil își dorește să se simță în siguranță, cred că este una dintre nevoile primordiale pe care le avem. Din cauza felului în tatăl meu mă trata, nu l-am simțit ca pe un sprijin. Ca fată, îți dorești ca tatăl tău să te vadă, să te asculte, să te susțină și să te iubească necondiționat, indiferent de prostioarele pe care le faci. Știu că deși tata mă iubea enorm, chiar și atunci când făceam lucrurile bine nu știa cum să îmi arate grija și iubirea pe care le avea pentru mine. Asta a dezvoltat în mine masca dominatorului care nu este atins de nimeni și de nimic”, povestea vedeta, pe andreearaicu.ro.