Averea șefului ITM care a câștigat definitiv procesul cu Guvernul. Ce venituri are Dantes Nicolae Bratu și ce proprietăți deține | DOCUMENTE
De Narcis Voica.
Publicat pe 16.09.2026 la 22:13
Actualizat pe 16.09.2026 la 22:13
Dantes Nicolae Bratu, șeful ITM care a intrat recent în atenția presei, are o avere la care unii români nici nu visează: două case, două terenuri, două mașini și un apartament, plus salarii de peste 20.000 de lei pe lună, împreună cu soția.
- Dantes Nicolae Bratu are o avere la care unii români nici nu visează
- Șeful ITM deține două case, două terenuri, două mașini și un apartament
- Împreună cu soția lui, acesta câștigă 20.000 de lei pe lună
Ajuns în vizorul presei în scandalul „Portbagajul cu plocoane”, situație anchetată deja de Direcția Națională Anticorupție, Dantes Nicolae Bratu are o avere frumușică, la care unii români abia dacă îndrăznesc să viseze.
(DOCUMENTELE, ÎN GALERIA FOTO)
Patronii acuzați în dosarul Crevedia cer anchetarea șefilor ISU. Unul dintre ofițerii vizați s-a pensionat recent

Conform celei mai recente declarații de avere, Dantes Nicolae Bratu deține două case, două terenuri, două autoturisme și un apartament. În plus, Bratu câștigă peste 10.000 de lei lunar, iar soția sa are un salariu apropiat de aceeași valoare.
Patronii acuzați în dosarul Crevedia cer anchetarea șefilor ISU. Unul dintre ofițerii vizați s-a pensionat recent



Potrivit informațiilor obținute de reporterii SPYNEWS.ro, Dantes Bratu a fost demis de la cârma ITM după scandalul „Căminele groazei”, iar acesta a contestat decizia în instanță.
„Reclamantul a arătat că este supus unor acte de hărţuire în formă continuată, a unor proceduri de cercetare declanşate şi continuate prin abuz de putere, pentru construirea artificială a unor situaţii ce urmăresc (probabil) atât înlăturarea reclamantului din funcţia de ... de Stat al Inspecţiei Muncii cât şi desfiinţarea Inspecţiei Muncii.
Patronii acuzați în dosarul Crevedia cer anchetarea șefilor ISU. Unul dintre ofițerii vizați s-a pensionat recent
Ca motive de nelegalitate, reclamantul a făcut referire la nemotivarea Ordinului nr. 907/12.04.2024 şi a Ordinului nr. 916/15.04.2024 emise de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale; nerespectarea dispoziţiilor art.504 C Adm precum şi la faptul că actele administrative contestate nu prevăd atribuţiile dispuse de ministrul Muncii, astfel încât să poată fi avută în vederea atribuţia prevăzută la lit. C, pct.48 din fişa postului nr. 1/2023.
Există o serioasă îndoială în privinţa legalităţii acestui act administrativ, având în vedere că actul nu este motivat, nefiind indicate în mod concret motivele care să permită verificarea efectivă a raţionamentului entităţii publice emitente.
Patronii acuzați în dosarul Crevedia cer anchetarea șefilor ISU. Unul dintre ofițerii vizați s-a pensionat recent
Reclamantul a arătat că delegarea nu poate echivala cu o modificare a atribuțiilor, ci doar a locului în care acestea se desfășoară, instituția publica rămânând aceeași, în cazul meu instituţia publica fiind Inspecţia Muncii.
Se va putea constata ca reclamantul nu poate fi delegat la #### Naţională de Pensii Publice, aceasta fiind o instituie publică distinctă de Inspecţia Muncii.
Ordinele contestate, prin care îi sunt delegate atribuţii ce pot fi realizate exclusiv în cadrul Inspecţiei Muncii - instituţie publica diferită de ... Naţională de Pensii Publice, echivalează, în fapt, cu o modificare a naturii atribuţiilor reclamantului, fapt ce contravine dispoziţiilor legale”, a acuzat Dantes Bratu, în cererea de chemare în judecată.

Judecătoria Constanța i-a dat dreptate, însă Guvernul a atacat hotărârea.
Patronii acuzați în dosarul Crevedia cer anchetarea șefilor ISU. Unul dintre ofițerii vizați s-a pensionat recent
„Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul Bratu Danteş Nicolae în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale. Anulează ordinul Ministrului Muncii şi Solidarităţii Sociale nr. 907/12.04.2024 privind delegarea reclamantului începând cu data de 15.04.2023 la Casa Naţională de Pensii Publice – Direcţia Generală Accidente de Muncă şi Boli Profesionale. Obligă pârâtul la plata către reclamant a cheltuielilor de judecată provocate, în sumă totală de 6.545 lei, reprezentând onorariul apărătorului ales. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Cererea de recurs se va depune la Tribunalul Constanţa - Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal, sub sancţiunea nulităţii”, a fost decizia contestată de Guvern.

Ulterior, instanța superioară i-a dat câștig de cauză lui Dante Bratu, printr-o hotărâre definitivă: „Respinge recursul, ca nefondat. Respinge ca nefondată cererea recurentului privind plata cheltuielilor de judecată în recurs. Obligă recurentul la plata cheltuielilor de judecată către intimatul-reclamant în cuantum de 257,91 lei. Definitivă”.
Așa că funcționarul public a revenit, prin decizia instanței, în funcția din care a fost demis.


