Sfântul era din Egipt. Acesta a trăit pe vremea împărăţiei lui Maximian, ostindu-se în cohorta ce se chema Rutalia sub Arghirisc în Cotianiul Frigiei Salutariei. El nu a suportat să vadă cum oamenii se rugau la idoli, aşa că s-a dus singur în munte, loc în care s-a curăţit prin rugăciune şi viaţă plăcută lui Dumnezeu. După ce a devenit suficient de puternic prin puterea Celui de Sus, a coborât şi în mijlocul slugilor zeilor l-a propovăduit pe Hristos. De aceea, a fost supus chinurilor îngrozitoare. Trupul său a fost ars de foc, frecat cu târsini, a fost târât peste ciulini până ce i-au spart corpul. Sfântul Mina a murit prin sabie.

„Preasfinte și întru tot lăudat Mare Mucenic Mina, de minuni făcătorule, primește această rugăciune de la mine, nevrednicul robul tău, căci către tine, ca la un adevărat izvor de tămăduiri și grabnic folositor cu lacrimi fierbinți ma rog ție.

Vezi, sfinte, paguba mea, vezi sărăcia și ticăloșia mea, vezi bubele și rănile trupului și sufletului meu! Mă rog ție, Sfinte Mina, grăbește-te a mă ajuta cu neincetatele și sfintele tale rugăciuni. Ia aminte la suspinele mele si nu ma trece cu vederea, că știu, Sfinte al lui Dumnezeu, că ai pătimit munci grele și chinuri înfricoșătoare pentru dragostea lui Hristos, dar prin acele suferinte astazi vietuiesti luminat si ai aflat dar de Dumnezeu.

Roagă-te ca sa fiu si eu ajutat si miluit pentru rugaciunile tale, si din pagube si necazuri izbavit, ca sa laud si bine sa cuvantez si sa slavesc intru tot laudatul si preaputernicul nume al Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.”