Copiii care nu au împlinit 16 ani ar putea folosi platformele de socializare doar cu acordul explicit al părinților. Proiectul a fost lansat în dezbatere
De Oana Vacarusi.
Publicat pe 07.09.2023 la 20:52
Actualizat pe 07.09.2023 la 20:52
Potrivit unui proiect de iniţiativă legislativă lansat în dezbatere de Nicoleta Pauliuc, preşedinta Organizaţiei Femeilor Liberale, accesul minorilor sub 16 ani în social media ar putea avea loc doar în baza unui acord explicit exprimat de către părinţi. Un astfel de proiect are ca scop protejarea copiilor de pericolele din mediul online.
Copiii care nu au împlinit 16 ani ar putea folosi platformele de socializare doar cu acordul explicit al părinților
Profimediaimages.ro
- Platformele de socializare, folosite de copiii sub 16 ani, doar cu acordul părinților?
- Proiectul lansat în dezbatere are ca scop protejarea copiilor de pericolele din mediul online
Companiile de social media au cunoscut o creștere extraordinară în ultimul deceniu. Cu toate acestea, au neglijat în mare măsură problemele de confidențialitate. Aplicațiile de rețele sociale sunt omniprezente în lumea de astăzi și au schimbat modul în care comunicăm, partajăm și interacționăm zilnic. Ele sunt, de asemenea, omniprezente în viața tinerilor și se estimează că 1 din 3 dintre toți utilizatorii de internet are vârsta sub 18 ani.
Copiii care nu au împlinit 16 ani ar putea folosi platformele de socializare doar cu acordul explicit al părinților
Preşedinta Organizaţiei Femeilor Liberale, Nicoleta Pauliuc, a anunţat că a lansat în dezbatere un proiect de iniţiativă legislativă lansat de organizaţie, menit să protejeze copiii de pericolele din mediul online.
Articolul continuă după recomandări
„Propunerea #OFL este aceea ca accesul minorilor sub 16 ani în social media să aibă loc doar în baza unui acord explicit exprimat de către părinţi. În felul acesta, vrem să le oferim părinţilor un instrument prin care să aibă ei puterea de a stabili ce au şi ce nu au voie să facă propriii copii în spaţiul online.
Denumită „Protejăm viitorul”, campania vrea să încurajeze un dialog cu toţi factorii de decizie sau grupurile interesate: părinţi, profesori, copii, societate civilă, psihologi şi medici, firmele din big tech, dar şi instituţii ale statului sau decidenţi politici. Nu ne dorim o lege promovată pe repede înainte, ci o dezbatere reală pentru a găsi cele mai bune soluţii.
O asemenea legislaţie, în concordanţă cu ce se întâmplă în alte state cu democraţii consolidate (SUA, Franţa, Marea Britanie sau Germania), vizează contracararea pandemiei de tulburări psihologice generată de supraexpunerea la ecrane, descurajarea teribilismului din spaţiul online şi stoparea unor fenomene infracţionale,” a transmis Nicoleta Pauliuc pe pagina de Facebook.
UE a introdus GDPR în urmă cu ceva vreme
UE a introdus în urmă cu ceva vreme GDPR, în care articolul 8 definește necesitatea consimțământului părinților pentru toți tinerii cu vârsta sub 16 ani în situațiile în care le sunt oferite direct servicii ale societății informaționale.
Cu toate acestea, statele membre sunt libere să aleagă și să adopte propriile reglementări specifice în intervalul de vârstă 13-16 ani.
Unele țări, precum Regatul Unit, au optat pentru vârsta de 13 ani, în timp ce altele, precum Germania, au stabilit limita la 16 ani. Prin urmare, GDPR nu ar interzice utilizarea unor astfel de servicii înainte de vârsta minimă care necesită consimțământul de sine al copiilor, ci ar necesita în schimb consimțământul părinților pentru a accesa aceste servicii și a procesa datele personale ale copiilor, așa cum este definit în GDPR.
Cu toate acestea, majoritatea companiilor își stabilesc cerințele de vârstă minimă la vârsta impusă de legislația națională.
