Cum arăta Bucureștiul în dimineața de după cutremurul din 1977. Ce reguli de construcție au apărut în România ulterior
De Patrisia Brătan.
Publicat pe 18.11.2026 la 09:30
Actualizat pe 18.11.2026 la 09:30
Cutremurul din 4 martie 1977 a schimbat pentru totdeauna imaginea Capitalei și a scos la iveală cât de vulnerabile puteau fi clădirile în fața unui seism puternic. În dimineața următoare, bucureștenii au găsit străzi pline de moloz, clădiri prăbușite și echipe de salvare care căutau supraviețuitori printre ruine.
Imagini rare din București după cutremurul din 1977
Agerpres
- Cutremurul care a schimbat România
- Ce reguli s-au impus după
Seismul s-a produs vineri seara, la ora 21:21, în zona Vrancea, și a avut magnitudinea de 7,4. Mișcările puternice au durat aproximativ 56 de secunde și au provocat distrugeri în mai multe zone ale țării. Bucureștiul a fost unul dintre cele mai afectate orașe.
1.578 de persoane și-au pierdut viața la nivel național, dintre care 1.424 în Capitală. Alte 11.321 de persoane au fost rănite. În București s-au prăbușit 32 de clădiri înalte sau cu înălțime medie, iar zeci de mii de locuințe au fost grav avariate în întreaga țară.
Cum arăta Capitala în dimineața de 5 martie 1977
La primele ore ale dimineții de 5 martie, centrul Bucureștiului oferea o imagine greu de descris. Pe bulevardele Magheru și Nicolae Bălcescu, dar și pe Calea Victoriei, se aflau grămezi de moloz și bucăți de clădiri prăbușite. În locurile în care cu o zi înainte existau blocuri și spații comerciale, rămăseseră doar ruine.
Printre imobilele distruse s-au numărat blocurile Scala, Casata, Wilson, Dunărea, Nestor și Belvedere. Unele dintre acestea erau cunoscute de bucureșteni după numele localurilor care funcționau la parter.
Echipe formate din militari, pompieri, specialiști și voluntari au intervenit pentru a căuta oamenii prinși sub dărâmături. Operațiunile de salvare au continuat și în zilele următoare, în timp ce autoritățile încercau să evalueze pagubele și să ofere ajutor persoanelor afectate.
Ce reguli de construcție au fost introduse după cutremurul din 1977
Cutremurul a arătat că regulile de proiectare folosite până atunci nu țineau suficient cont de particularitățile seismelor produse în zona Vrancea. În urma tragediei din 1977, specialiștii au analizat comportamentul clădirilor și au început să modifice normele după care erau proiectate construcțiile.
Una dintre cele mai importante schimbări a fost introducerea normativului P100-78, aprobat în iunie 1978. Acesta a adus cerințe mai stricte pentru proiectarea clădirilor, cu scopul de a crește rezistența lor în cazul unui cutremur.
Tot după seism a fost îmbunătățită și împărțirea teritoriului României în zone seismice. Specialiștii au folosit datele înregistrate în timpul cutremurului pentru a înțelege mai bine cum se propagă mișcările seismice și ce efecte pot avea asupra construcțiilor.
Regulile nu s-au oprit însă la normativul din 1978. Acesta a fost revizuit în 1981, iar în anii următori au apărut noi variante ale codurilor de proiectare antiseismică. Printre acestea se numără P100-92, P100-1/2006 și P100-1/2013, ultima fiind armonizată cu regulile europene de proiectare antiseismică.
Citește și: După un cutremur, nu te uita doar la pereți. Ce alte lucruri trebuie verificate în locuință


