Cum vor fi afectați viitorii pensionari. Cifre îngrijorătoare după rezultatele parţiale ale recensământului
De Oana Vacarusi.
Publicat pe 08.08.2022 la 14:34
Actualizat pe 08.08.2022 la 14:34
Pe data de 31 iulie 2022 s-a încheiat recensământul. Rezultatele parţiale arată cifre îngrijorătoare. Suntem mai puţini cu un milion şi, la 143 de pensionari avem 100 de copii sub 15 ani, ceea ce înseamnă dezechilibre majore la pensii, dar şi pe piaţa muncii, spune şeful Institutului Naţional de Statistică.
- Cum vor fi afectați viitorii pensionari
- Cifre îngrijorătoare după rezultatele parţiale ale recensământului
- La 143 de pensionari sunt 100 de copii sub 15 ani
Din data de 31 mai 2022 și până la data de 31 iulie 2022 au avut loc interviurile față în față cu recenzorii, potrivit anunțului făcut de Institutul Național de Statistică (INS). Au fost vizați cei care nu s-au autorecenzat la acea dată, sau nu au completat corect și complet chestionarele.
Cum vor fi afectați viitorii pensionari
Rezultatele parţiale ale recensământului arată cifre îngrijorătoare. În 10 ani, România a pierdut un milion de oameni, a anunţat Tudorel Andrei, şeful Institutului Naţional de Statistică, INS.
Aşadar, suntem 19 milioane în urma recensământului din 2022, faţă de 20,12 milioane, câţi eram în urmă cu un deceniu, potrivit datelor anunţate oficial. Judeţele cu procentele de persoane recenzate cele mai mari sunt: Vrancea (109% din totalul persoanelor înregistrate în perioada 14.03-31.07.2022 în total populaţie rezidentă ţintă estimată la 1.12.2021), Bistriţa-Năsăud (106,8%), Botoşani (105,9%), Călăraşi (102,2%), Teleorman (101,4%), Olt (101,3%), Gorj (101%), Sălaj (100,8%) şi Neamţ (100,7%). La polul opus se află judeţul Timiş (83,5%), Municipiul Bucureşti (85,2%) şi Iaşi (89,4%), scrie adevarul.ro.
Suntem mai puţini cu un milion şi, la 143 de pensionari avem 100 de copii sub 15 ani, ceea ce înseamnă dezechilibre majore la pensii, dar şi pe piaţa muncii, spune şeful Institutului Naţional de Statistică.
În afara României se află 4 milioane de români. În timp ce oraşele-reşedinţă de judeţ îşi reduc populaţia, judeţele limitrofe au tot mai mulți locuitori.