De la Harvard la București: cercetători din 7 țări discută astăzi viitorul longevității la Congresul Internațional de Longevitate
De Oana Vacarusi.
Publicat pe 24.09.2026 la 15:21
Actualizat pe 24.09.2026 la 15:21
Congresul Internațional de Longevitate reunește astăzi la București experți internaționali care dezbat: politici publicr, cercetarea proceselor de îmbătrânire până la medicina regenerativă și terapii experimentale aflate încă în evaluare.
Galerie (2)
De la Harvard la București: cercetători din 7 țări discută astăzi viitorul longevității la Congresul Internațional de Longevitate
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google- Viitorul longevității se discută la București
- Cercetători din 7 țări participă la congres
Evenimentul este organizat de Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României și reunește specialiști internaționali care discută atât rezultatele cercetării, cât și condițiile în care acestea pot deveni tratamente sigure și utile.
Dr. Ilia Stambler, președintele International Longevity Alliance, a pus problema la nivel de sistem: îmbătrânirea este unul dintre principalii factori de risc pentru bolile cronice, iar cercetarea longevității ar trebui tratată ca o componentă a prevenției. În prezentarea sa, Stambler a susținut creșterea finanțării pentru cercetare, dezvoltarea unor standarde de evaluare a terapiilor și colaborarea internațională. International Longevity Alliance reunește în prezent 88 de organizații nonprofit din 66 de țări.
Un alt mesaj puternic a venit de la Dr. Mihai Băican, specialist în medicină regenerativă. „Longevitatea nu este o moleculă. Regenerarea nu este o procedură. Obiectivul este funcția”, a sintetizat acesta. Pentru pacient, succesul unei intervenții nu înseamnă doar rezultate bune la analize sau vindecarea vizibilă a unui țesut, ci recuperarea capacității de a se mișca, de a simți și de a trăi independent.
Articolul continuă după recomandări
Băican a atras atenția și asupra unei idei mai puțin intuitive: nu orice stres oxidativ este nociv și nu orice expunere la antioxidanți este automat benefică. Semnalele oxidative controlate participă la adaptarea organismului, iar obiectivul medical este îmbunătățirea capacității de răspuns, nu eliminarea oricărui stres biologic.
Walter Crompton, director executiv al American Longevity Alliance, a prezentat una dintre cele mai controversate direcții ale zilei: utilizarea plasmei provenite de la donatori tineri. El a trecut în revistă studii mici realizate în Alzheimer, Parkinson, scleroză multiplă și osteoartrită, în care procedura a fost evaluată în primul rând pentru siguranță și fezabilitate, iar unele cercetări au raportat semnale preliminare de îmbunătățire funcțională. Dimensiunea redusă a studiilor și caracterul încă experimental al intervenției nu permit însă tratarea acestor rezultate drept dovadă că plasma tânără „inversează” îmbătrânirea.
Congresul continuă în aceste ore, iar pe scenă sunt așteptați în continuare specialiștii invitați, cu prezentări despre telomeri, genom, metabolism, microbiom, organe artificiale și terapii regenerative.
