Detalii neștiute despre ritualul misterios al aprinderii Sfintei Lumini de Paște, în mormântul Mântuitorului Iisus Hristos
Publicat pe 17.04.2020 la 08:33 Actualizat pe 17.04.2020 la 08:34
Creştinii ortodocşi sărbătoresc peste doar două zile Paștele, una dintre cele mai importante sărbători ale lumii. De aproape două milenii, în Sâmbăta Mare, la prânz, se aprinde Sfânta Lumină de Paşte, în mormântul Mântuitorului Iisus Hristos, apoi urmează procesiunea prin centrul vechi al Ierusalimului.
Detalii neștiute despre ritualul misterios al aprinderii Sfintei Lumini de Paște, în mormântul Mântuitorului Iisus Hristos
Arhiva
Creştinii ortodocşi sărbătoresc peste doar două zile Paștele, una dintre cele mai importante sărbători ale lumii. De aproape două milenii, în Sâmbăta Mare, la prânz, se aprinde Sfânta Lumină de Paşte, în mormântul Mântuitorului Iisus Hristos, apoi urmează procesiunea prin centrul vechi al Ierusalimului.
Sfânta sărbătoare și ritualul aprinderii Sfintei Lumini în ziua de Paște a fost și este o minune pentru toți creștenii ortodocși. Modul în care se aprinde Sfânta Lumină de Paşte și faptul că este flacăra care nu arde, a fost testat cu ani în urmăde o mulțime de pelerini.
Se spune că există imagini cu creștini care îşi trec palmele, braţele sau chiar faţa prin Focul Sfânt și nu au pățit nimic. Sfânta Lumină nu arde în primele 33 de minute după ce a pogorât în Sfântul Mormânt.
Articolul continuă după recomandări
Lumina Sfântă este un miracol care se întâmplă în fiecare an de Paştele Ortodox în Sâmbăta Mare, între orele 12:30 – 14:30. Apoi, de la Ierusalim, către multe state ale lumii, Lumina este transportată cu avionul, chiar și în România.
Există mai multe mărturii despre despre venirea Luminii, unele dintre ele chiar tulburătoare. Sfântul Narcis, episcop al Ierusalimului la sfârşitul secolului al IIlea, într-o noapte de Sfintele Paşti, după ce s-a terminat uleiul din candelele Sfântului Mormânt, l-a înlocuit cu apă şi, totuşi, spre uimirea mulţimilor, ele au ars în continuare. De asemenea, în secolul al X-lea, un jurist arab, Ahmed ibn al-Kassa, face una din primele referiri la proprietăţile miraculoase ale Sfintei Lumini: "Deşi e aprinsă, lumânarea nu te arde".
Ioan VI Cantacuzino scria în 1360 aduce o altă mărturie uimitoare: "În ceasul în care creştinii sunt adunaţi acolo, cântând imnul Învierii lui Hristos, o Lumină din Cer se pogoară şi aprinde cele trei candele aflate la Mormântul lui Hristos".
În anul 1580, Sfânta Lumină a despicat o coloană de marmură de la intrarea în Ierusalim şi din acea crăpătură toţi au aprins lu mânările.
Coborârea Sfintei Lumini din Ceruri este considerat cel mai vechi miracol din lumea creştină, prima dată fiind documentat în anul 1106.
