Doi islamiști suspectați de terorism, la Curtea de Apel București / Procurorii încearcă să-i alunge din România

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

• Doi islamiști suspectați de extremism au fost trimiși în fața judecătorilor
• Procurorii au cerut ca aceștia să fie declarați persoane indezirabile pe teritoriul României
• Ei sunt acuzați că au desfășurat „activități de natură să pună în pericol securitatea națională”

Amir Faraj și Mohammed Bazm sunt citați pe 1 iulie a.c. în fața judecătorilor de la Curtea de Apel București, după ce procuorii au solicitat ca aceștia să fie declarați persoane indezirabile pe teritoriul României. Conform legii, ,,Măsura declarării ca indezirabil” este luată doar în cazul extrem de grave, și nu pentru infracțiuni minore: „Declararea ca indezirabil este măsura ce se dispune împotriva unui străin care a desfășurat, desfășoară ori există indicii temeinice că intenționează să desfășoare activități de natură să pună în pericol securitatea națională sau ordinea publică”. Măsura se dispune de Curtea de Apel București, la sesizarea procurorului anume desemnat de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București. Procurorul sesizează instanța de judecată la propunerea instituțiilor cu atribuții în domeniul ordinii publice și securității naționale care dețin date sau indicii temeinice”.

Datele și informațiile în baza cărora se propune declararea ca indezirabil pentru rațiuni de securitate națională se pun la dispoziția instanței de judecată în condițiile stabilite de actele normative care reglementează regimul activităților referitoare la securitatea națională și protejarea informațiilor clasificate. „Instanța de judecată aduce la cunoștință străinului faptele care stau la baza sesizării, cu respectarea prevederilor actelor normative care reglementează regimul activităților referitoare la securitatea națională și protejarea informațiilor clasificate. Hotărârea instanței este executorie. Atunci când declararea străinului ca indezirabil se întemeiază pe rațiuni de securitate națională, în conținutul hotărârii nu se menționează datele și informațiile care au stat la baza motivării acesteia”, mai prevede legea.

Recent, cetățeanul turc Mehmet Sait Caglar (foto jos) a primit interdicție pe o perioadă de zece ani. Într-un interviu exclusiv oferit reporterilor SPYNEWS, turcul acuzat de terorism a susținut că autoritățile din România l-ar fi acuzat pe nedrept, că el, un muncitor simplu, trimetea bani în țară ca să cumpere baclava, nu ca să sponsorizeze gruparea teroristă al-Qaida, așa cum au spus „oamenii răi” de la Parchet, Poliție și Serviciul Român de Informații.

„Eu muncitor în România, nu terorist. Baclava făceam. A venit SRI la mine, că eu trimit bani la teroriști, că eu jihadist. Dar eu nu extremist. Eu trimis din România bani la baclava, nu bani la al-Qaida. (...) Eu nu extremist. Eu beau alcool, nu respect Ramazan, mergeam de câteva ori pe săptămână la distracție, în Centrul Vechi, mergeam, la fel, la saloane de masaj erotic. Eu, fanatic religios?”, a afirmat Mehmet Sait Caglar. Însă, în fața judecătorilor, au vorbit probele. Iar aceștia au decis: „Admite sesizarea formulată de petentul Ministerul Public-Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti. Declară ca indezirabil pe teritoriul României pe pârâtul M.S.C. (Mehmet Sait Caglar - n.r.), cu datele de identificare indicate în sesizare, pentru o perioadă de 10 ani pentru raţiuni de securitate naţională”.

Citește și: VIDEO / Tânărul torturat de polițiști, vânat de colegii interlopilor cu epoleți / Totul a fost filmat / Răzbunarea, arma... organelor!