Executare silită ilegală, anchetată de DIICOT / Bancherii și angajații biroului unui executor judecătoresc, acuzați de abuz în serviciu, furt și fraudă informatică
De Narcis Voica.
Publicat pe 15.03.2021 la 23:50
Actualizat pe 16.03.2021 la 12:51
O executare silită banală a scos la iveală legăturile strânse dintre judecători, executori și angajații unei bănci cu pretenții, care au acționat, la unison, ca o bandă de haiduci, pentru goli contul unui bucureștean, încălcând, flagrant, legile.
- Un executor judecătoresc și angajații unei bănci sunt acuzați de abuz în serviciu, furt și fraudă informatică
- Ei sunt acuzați că au golit contul unui bucureștean, încălcând flagrant legile
- Faptele au fost comise cu ajutorul Judecătoriei Sector 4, care a „uitat” să aplice legea
Scandalul care s-a mutat la DIICOT și la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a început în februarie a.c., în momentul în care un bucureștean (X.Y., să zicem) s-a trezit cu singurul cont bancar, în care primea veniturile lunare, executat silit, pentru suma de 16.500 de lei. În urmă cu o lună, a solicitat executorului eșalonarea debitului, însă, cum „omul legii” a refuzat, datornicul a acceptat situația, de a i se reține o treime din venituri, lunar, până la achitarea sumei amintite. De asemenea, când a descoperit poprirea, debitorul i-a avertizat atât pe reprezentanții băncii, care blocaseră contul, cât și biroul executorului (C.S. Anton), că doar o parte din venituri, 1/3, poate fi executată silit, conform legii. Iar aceștia au susținut că vor respecta legea.
Deși știa că executase silit contul bancar, executorul Anton C.S. a efectuat, pe 10 martie, și poprirea la sursă, luând 1/3 din veniturile debitorului, înainte ca acestea să fie virate către bancă. Așa că debitorul s-a trezit că are în cont doar 2/3 din venituri, bani pe care, legal, ar fi putut să îi folosească pentru chirie, facturi, hrană pentru copilul de 11 ani aflat în întreținere etc. Însă, cele două treimi erau blocate de bancă, la solicitarea aceluiași executor, care făcuse și poprirea la sursă.
După ce le-a demonstrat cu documente că începuse deja executarea prin poprire la sursă, conform legii, datornicul i-a somat pe executor și pe reprezentanții băncii să deblocheze contul, pentru a intra în posesia celor două treimi din venituri, tot conform legii. Însă respectivii păreau hotărâți să-i ia cu japca toți banii. Pentru început, au aruncat „mortul” de la unul la altul: executorul a susținut că el nu știe nimic despre poprirea la sursă, iar banca a susținut că nu deblochează contul fără o solicitare din partea executorului.
Suspectând că a picat în jocul unor indivizi fără scrupule, dispuși că calce pe cadavre pentru bani, debitorul a solicitat, pe 11 martie, Judecătoriei Sectorului 4, emiterea unei ordonanțe președințiale prin care să se constante încălcarea legilor de către executor și instituția bancară și să se dispună ridicarea popririi asupra contului, pentru ca reclamantul să poată intra în posesia celor 2/3 din venituri, conform legii.
Pe 12 martie, judecătorul care a primit documentul „Cerere ordonanță președințială” a susținut că nu înțelege clar ce vrea reclamantul și a întrebat, printr-un adresă oficială, dacă, într-adevăr, obiectul dosarului este „ordonanță președințială”, așa cum scria în cerere. În aceeași zi i s-a transmis răspunsul afirmativ, însă, zadarnic. Soarta muritorului de rând care se lupta cu morile de vânt era pecetluită.
Deși, potrivit legii, judecătorul avea obligația de a da un verdict în 24 de ore, în dosarul deschis pe 11 martie nu se dăduse nici ieri, 15 martie, o soluție. Motiv pentru care judecătorul a fost reclamat la Consiliul Superior al Magistraturii.
„Datorită” judecătorului care a încălcat legea (CSM va stabili dacă a făcut-o din greșeală, fiindcă nu știe legea, sau cu intenție, pentru a-l favoriza pe executor) și a refuzat să dea ordonanța în termen legal, pe 14 martie debitorul a descoperit că banca a virat în contul executorului și celelalte două treimi din venituri, executând, astfel, 100% din veniturile debitorului.
Mai mult, întrucât, potrivit contractului, ar fi trebuit să aibă o sumă minimă în cont pentru a beneficia de pachetul „Zero Tot”, banca i-a imputat clientului și un comision de administrare, plus 20 de lei, pentru tranzacția cu banii furați. Așa că, după o lună muncită, debitorul s-a trezit și cu toți banii trimiși ilegal executorului, și dator la bancă.
„Am sesizat Avocatul Poporului, pentru a se constata că executorul a abuzat de funcția sa și a încălcat cele mai elementare drepturi: dreptul la viață, la hrană, la condiții decente de trai etc. Însă, cel mai grav este că au încălcat dreptul la viață și la sănătate în privința copilului meu de 11 ani, care este bolnav de diabet de tip I insulinodependent și care necesită o alimentație strictă, precum și evitarea stării de stres. Din păcate, faptele comise de executor și de angajații băncii, cu ajutorul judecătorilor, a avut efecte negative grave asupra stării de sănătate a copilului. O voi demonstra în instanță, cu documente medicale. Fiindcă nu îi voi lăsa să scape nepedepsiți de lege. Voi sesiza și CEDO, pentru că Statul Român, împuternicind asemenea personaje să aplice legea, a încălcat cele mai elementare drepturi, care, teoretic, sunt garantate de Constituția României: nimeni nu este mai presus de lege; dreptul la viaţă, precum şi dreptul la integritate fizică şi psihică ale persoanei sunt garantate; statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent. Acești așa-ziși oameni ai legii sunt cei care îi împing, în situații de acest gen, pe oamenii disperați, labili, să comită fapte grave, să iasă pe străzi, să tâlhărească, pentru a pune o pâine pe masă, să se sinucidă sau să ia ostatici. În cazul criminalului odios de la Onești, care cerea doar să vadă documentul în baza căruia l-au dat executorii afară din casă, aroganța așa-zișilor oameni ai legii - polițiști, procurori, judecători, executori - a culminat cu uciderea unor oameni nevinovați. Câți și-or fi pus ștreangul de gât din pricina unor asemenea abuzuri? Câți or fi ieșit la drumul mare, ca să tâlhărească, fiindcă executorii le-au furat toate veniturile și nu au avut ce să le pună copiilor pe masă? Cine sunt autorii morali, în respectivele tragedii?”, a scris, în una dintre cererile sale, debitorul.
Pe lângă plângerile de la CSM și Avocatul Poporului, debitorul a sesizat și Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, acuzându-l pe executorul Anton C.S. de abuz în serviciu, precum și DIICOT, pentru fraudă informatică, în cazul la tranzacției ilegale care a fost efectuată de angajații băncii, în numele său, prin sisteme informatice.
Însă, ca și în alte cazuri, este posibil ca dosarele să fie clasate de procurori sau să se renunțe la urmărirea penală, pe motiv că „nu există interes public în urmărirea penală a inculpatului”.
L.E.: Ieri, după ce au fost informați că debitorul a depus plângere penală, pentru furt prin sisteme informatice, executorul și bancherii au virat înapoi, în contul prădat, sumele sustrase ilegal. Însă, continuând abuzurile, îi mențin contul blocat, pentru ca reclamantul să nu poată avea acces la cele 2/3 din venituri, care îi revin, legal. (captură jos)
Citește și: Artistul care și-a înșelat nevasta cu Lenna Horvath a luat o decizie neașteptată / Imagini exclusive