Încă o lovitură pentru șefii din Ministerul de Interne care au anunțat că vor să ucidă o jurnalistă / Infractorii de la Academia de Poliție, un nou dosar
De Narcis Voica.
Publicat pe 24.05.2021 la 23:39
Actualizat pe 24.05.2021 la 23:39
Șefii cu stele pe umeri din cadrul Ministerului de Interne condamnați ieri, cu suspendare, pentru că au afirmat că vor să omoare o jurnalistă care scria despre ilegalitățile de la Academia de Poliție s-au ales cu încă un dosar.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google- „Doctorii” de la Academia de Poliție sunt „operați” la tribunal
- Instituția i-a chemat la bară, printre pârâți aflându-se și infractori dovediți, condamnați pentru că au anunțat că vor să ucidă o jurnalistă
- Ofițerii au ajuns să-și facă unul altuia plângeri penale
Mai mulți ofițeri MAI, printre care și „vedete” din dosarul șantajiștilor condamnați ieri, au fost chemați la bară de Academia de Poliție „Al. I. Cuza”, care încearcă să recupereze banii încasați ilegal de „doctori”. Aceștia urmează să se întâlnească la tribunal pe 24 iunie, când sunt așteptați să-și susțină declarațiile cu documente și martori. Unul dintre ofițeri, care a fost ieri condamnat în dosarul jurnalistei Emilia Șercan, a făcut chiar și o plângere penală împotriva unei colege, ditamai nevasta de comisar, semn că se îngroașă gluma și că, în încercarea de a ieși basma curată, „oamenii legii” sunt dispuși că calce pe cadavre.
Ieri, Adrian Iacob și Mihail Marcoci, fostul rector și fostul prorector de la Academia de Poliție, care au transmis că vor să o ucidă pe jurnalista Emilia Șercan, au primit câte trei ani de închisoare, doar pe hârtie. „Condamnă pe inculpatul IACOB ADRIAN (foto sus) la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru instigare la săvârșirea infracțiunii de șantaj. Dispune suspendarea executării pedepsei principale sub supraveghere şi stabileşte un termen de supraveghere de 4 ani. (...) Condamnă pe inculpatul MARCOCI PETRICĂ-MIHAIL (foto jos) la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru instigare la săvârșirea infracțiunii de Dispune suspendarea executării pedepsei principale sub supraveghere şi stabileşte un termen de supraveghere de 4 ani. (...) Pe parcursul termenului de supraveghere stabilit pentru inculpat, acesta va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o durată de 120 de zile în cadrul uneia dintre următoarele instituții: Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București sau Fundația pentru Promovarea Sancțiunilor Comunitare, ce va fi desemnată de către Serviciul de Probaţiune București”, au decis, ieri, judecătorii, care le-au interzis celor doi infractori cu epoleți să mai dețină funcții publice.
Conform legii, infractorii cu epoleți puteau primi până la șapte ani de pușcărie, însă... n-a fost să fie! Mai mult, ei puteau fi acuzați și de grup infracțional organizat, fiindcă legea zice: „Prin grup infracțional organizat se înțelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumită perioadă de timp și pentru a acționa în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni”.
Însă procurorii au disjuns dosarul, trimițând un ofițer în judecată pentru transmiterea mesajelor cu moartea către jurnalista Emilia Șercan (foto sus) și pe cei doi șefi din Ministerul de Interne într-un alt dosar, pentru instigare. De parcă faptele nu ar fi avut legătură între ele. Așa că cel care a trimis mesajele, comisarul Gheorghe Adrian Bărbulescu (foto jos), a primit un an cu amânarea pedepsei, într-un dosar, iar cei doi șefi din cadrul MAI au primit câte trei ani, cu suspendare, în celălalt.
Cu toate că DNA a „spart” cazul în două, ca să nu fie trei infractori, implicit „grup infracțional organizat”, asta rezultă clar din comunicatul emis de procurori:
„La sfârșitul lunii martie – începutul lunii aprilie 2019, inculpații Iacob Adrian și Marcoci Petrică-Mihail, rector, respectiv prorector al Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”, l-au determinat pe inculpatul Bărbulescu Gheorghe Adrian să transmită unei persoane, jurnalist de investigație – persoană vătămată, mesaje de amenințare (un mesaj tip text și cinci mesaje folosind aplicația Facebook Messenger) pentru a o constrânge să înceteze investigațiile jurnalistice care îl vizau pe rectorul Academiei de Poliție, urmărind astfel eliminarea riscurilor pentru cariera lor profesională. Concomitent, cei doi instigatori i-au promis polițistului care a trimis efectiv mesajele de amenințare că îi vor asigura protecția pentru a nu fi tras la răspundere penală și, pe parcursul săvârșirii faptelor, chiar i-au adresat încurajări.
Concret, la sfârșitul lunii martie – începutul lunii aprilie 2019, Iacob Adrian și Marcoci Petrică-Mihail i-au cerut lui Bărbulescu Gheorghe Adrian, profitând de ascendentul pe care li-l dădeau relația de subordonare funcțională, diferența de vârstă și de grad profesional, relația personală care se dezvoltase între ei și recunoștința acestuia din urmă pentru oportunitatea de a continua să activeze în mediul universitar, să transmită mesaje de amenințare persoanei vătămate pentru a o determina să înceteze investigațiile jurnalistice care îl vizau pe Iacob Adrian. Solicitările au fost transmise în cadrul mai multor discuții pe care Bărbulescu Gheorghe Adrian le-a purtat atât separat cu cei doi, cât și împreună, în sediul Academiei de Poliție.
Aceste demersuri au fost determinate de faptul că, în perioada martie – aprilie 2019, persoana vătămată a publicat mai multe articole care vizau în mod direct activitatea rectorului Academiei de Poliție, Iacob Adrian, care ar fi putut avea consecințe semnificative asupra carierelor celor doi ofițeri superiori, astfel încât pentru aceștia era esențial ca anchetele jurnalistice să înceteze.
În acest context, trebuie avut în vedere că funcțiile în cadrul învățământului universitar presupun deținerea titlului de doctor, iar continuarea publicării articolelor ar fi determinat un interes public crescut în sensul verificării suspiciunilor de plagiat. Interesul lui Marcoci Petrică-Mihail în stoparea anchetelor jurnalistice era determinat de faptul că numirea în funcția de prorector depinde în mod direct de rectorul instituției de învățământ, astfel încât pierderea funcției de către Iacob Adrian ar fi avut consecințe negative și asupra acestuia.
În acest context, există bănuiala rezonabilă că Marcoci Petrică-Mihail a conceput planul folosit pentru transmiterea mesajelor de amenințare, astfel încât să fie imposibilă identificarea autorului faptelor.
De asemenea, există bănuiala rezonabilă că Iacob Adrian și Marcoci Petrică-Mihail i-au comunicat lui Bărbulescu Gheorghe Adrian conținutul mesajelor de amenințare care urmau să fie transmise persoanei vătămate și i-au dat asigurări prin promisiunea că îl vor proteja pentru a nu fi tras la răspundere penală”.
Articolul continuă după recomandări
