Oana Cuzino și Yoav Shtern, decizie neașteptată în scandalul pentru două milioane de euro / Au luat-o de la capăt
De Narcis Voica.
Publicat pe 15.02.2022 la 23:32
Actualizat pe 15.02.2022 la 23:32
Procesul foștilor soți Oana Cuzino și Yoav Shtern cu Primăria Capitalei a luat o turnură neașteptată: după ce, inițial, judecătorii au respins cererea, zilele trecute au decis să anuleze hotărârea și să ia dosarul de la capăt.
- Foștii soți Oana Cuzino și Yoav Shtern au primit o veste incredibilă, în dosarul cu Primăria Capitalei
- Deși în primă instanță au pierdut, recent, Curtea de Apel București le-a dat dreptate
- Miza procesului: 2,2 milioane de euro
După ce Tribunalul București a respins cererea formulată de foștii soți Oana Cuzino și Yoav Shtern, Curtea de Apel București a ajuns la concluzia că hotărârea a fost greșită, așa că a decis să ia procesul de la capăt. „Admite apelul. Anulează sentinţa apelată şi reţine cauza spre judecare. Acordă termen la 08.04.2022, ora 12:00, pentru când vor fi citate părţile. Cu recurs odată cu fondul”, este decizia magistraților.
Oana Cuzino şi omul de afaceri Yoav Stern - care au împreună o fetiţă - au decis să o ia pe drumuri separate în august 2014, când vedeta a depus cererea de divorţ. Ca răspuns, pe 2 septembrie 2014, prezentatoarea TV a fost dată în judecată, la Sectorul 1, de către soţul ei, Yoav Stern, care a cerut partajul bunurilor comune. Considerat unul dintre cei mai bogaţi oameni din România, Yoav Shtern este şi un avid colecţionar de maşini de lux, printre "bijuteriile" sale aflându-se un Porsche, un McLaren MP4-12 C şi un Rolls-Royce. Numai ceasurile omului de afaceri ar valora - potrivit gurilor rele - peste un milion de euro, iar casa în care au locuit Oana Cuzino şi Yoav Shtern - aproape trei milioane de euro.
Oana Cuzino explica, anul trecut, într-un comunicat de presă, cum a ajuns să se judece cu Primăria Capitalei și ce reprezintă suma de 2,2 milioane de euro pe care o solicită, prin cererea de chemare în judecată: „Toate demersurile întreprinse de subsemnată au avut un singur scop legitim, acela de respectare a dreptului meu de proprietate privată de către Municipiul București și de a beneficia de o despăgubire justă, calculată în raport de valoarea terenului și de durata de timp pentru care am fost lipsită de folosința normală a terenului. (...) Prin H.C.G.M.B. nr. 573/06.09.2018, Consiliul General al Municipiului București a aprobat achiziționarea a 7 (șapte) terenuri în suprafață totală de 46.088 m.p., aflate în Parcul Verdi, iar în data de 12.10.2018, Primăria Generală a Municipiului București a încheiat cele 7 (șapte) contracte de vânzare-cumpărare cu proprietarii terenurilor învecinate.
Deși Prefectul municipiului București a contestat în justiție procedura derulată de Municipiul București pentru cumpărarea terenurilor învecinate, autoritățile locale au susținut legalitatea acesteia, iar acțiunea Prefectului a fost respinsă în primă instanță. Subsemnata și fostul meu soț suntem discriminați în raport de tratamentul aplicat proprietarilor terenurilor învecinate, Municipiul București decizând să cumpere proprietățile învecinate cu terenul nostru și care au exact același regim urbanistic. Ulterior restituirii terenului către persoana de la care subsemnata l-am cumpărat, acesta a intrat în circuitul civil ca teren proprietate privată, liber de sarcini, fiind înscris în cartea funciară în categoria curți-construcții. Prin urmare, întrucât terenul este proprietatea privată a mea și fostului meu soț, Municipiul București avea obligația de a modifica regimul urbanistic instituit prin H.C.G.M.B. nr. 269/2000 în sensul eliminării imobilului din zona urbanistică V1a – Spații verzi”.