Pază, controale și pedepse mai dure în școli. Aproape 40% dintre elevi nu se simt protejați
De Oana Vacarusi.
Publicat pe 23.10.2026 la 17:21
Actualizat pe 23.10.2026 la 17:21
Atacurile recente din Bistrița și Pitești au readus în discuție siguranța copiilor în școli. În timp ce autoritățile analizează măsuri de securitate mai stricte, datele Ministerului Educației arată că aproape 40% dintre elevii de gimnaziu chestionați se simt rareori sau niciodată protejați la școală.
- Aproape 40% dintre elevi nu se simt protejați la școală
- Ce măsuri sunt propuse
Pentru un copil, sentimentul de siguranță la școală ar trebui să fie ceva firesc, nu o întrebare la care să nu știe dacă poate răspunde afirmativ. Cu toate acestea, aproape patru din zece elevi de gimnaziu incluși într-o cercetare a Ministerului Educației au declarat că rareori sau niciodată nu se simt protejați în mediul școlar.
Proporția crește odată cu vârsta: de la 30% în rândul elevilor de clasa a V-a la 47% în rândul celor de clasa a VIII-a, aproape unul din doi elevi. Datele nu explică, de unele singure, cauzele violenței din școli, dar arată că felul în care copiii trăiesc experiența școlară trebuie să facă parte din discuția despre siguranță.
Atacurile recente au alimentat dezbaterea despre suplimentarea pazei, controale și sancțiuni mai dure. Aceste măsuri pot face parte din răspuns, însă siguranța nu se rezumă la ceea ce se întâmplă în momentul unui incident. Contează și dacă problemele sunt observate la timp, dacă elevii au cui să ceară ajutor și dacă adulții din jurul lor pot interveni înainte ca o situație să se agraveze.
Un consilier la 800 de elevi
Consilierea școlară le poate oferi elevilor sprijin și poate ajuta la identificarea dificultăților înainte ca acestea să se agraveze, însă accesul la acest serviciu rămâne o provocare.
Potrivit Barometrului ABC privind educația în România, în anul școlar 2023–2024 existau 3.354 de consilieri școlari la nivel național, adică aproximativ un consilier la 800 de elevi. Prin comparație, normele în vigoare prevăd un post de profesor-consilier școlar la maximum 500 de elevi în unitățile de învățământ cu personalitate juridică.
Nici existența serviciului în școală nu garantează că elevii îl pot accesa atunci când au nevoie. Potrivit raportului Ministerului Educației, deși 93% dintre școli dispun de consilier școlar, doar 17% dintre elevi au apelat la acesta, iar 46% spun că nu pot discuta cu el.
Consilierii care lucrează în mai multe școli, timpul limitat și lipsa de încredere pot face ca sprijinul să fie greu de accesat tocmai atunci când elevii au nevoie de el. În aceste condiții, mulți preferă să discute cu profesorii despre problemele cu care se confruntă.
Siguranța începe înaintea unei crize
Alianța Binelui Comun atrage atenția asupra nevoii de a consolida prevenția în școli, inclusiv prin extinderea accesului la consiliere și printr-o colaborare mai bună între profesori, părinți și specialiști. Barometrul ABC susține apropierea de un raport de un consilier la 500 de elevi și o evaluare mai atentă a modului în care serviciile de consiliere ajung efectiv la copii.
Atunci când are loc un incident violent, întrebarea imediată este cum ar fi putut fi împiedicat. Dar merită pusă și o altă întrebare: câte ocazii au existat pentru a observa că ceva nu era în regulă înainte ca situația să escaladeze?
Nicio măsură nu poate garanta că violența va dispărea din școli. Însă servicii de consiliere accesibile, adulți care au timp să asculte și o colaborare reală între școală și familie pot contribui la identificarea și abordarea problemelor din timp. Un mediu școlar sigur se construiește zi de zi, prin sprijinul pe care copiii îl primesc și prin încrederea că pot cere ajutor atunci când au nevoie.
Surse: Ministerul Educației, raport privind starea de bine și sănătatea mintală a copiilor din învățământul gimnazial (2025)
Barometrul ABC, „Educația în România: Un sistem care pierde copii pe drum”(2026)


