Răsturnare de situație în dosarul clanului mafiot care organiza asasinate la comandă / Polițiștii erau mână în mână cu interlopii
De Narcis Voica.
Publicat pe 04.12.2024 la 22:49
Actualizat pe 04.12.2024 la 22:49
Marian Bejan, supranumit „Lordul drogurilor din România”, a obținut o victorie incredibilă, în dosarul DIICOT în care gruparea consiliată de ofițeri din Poliția Română este acuzată de organizarea unor asasinate la comandă: judecătorii au decis să sesizeze Curtea Constituțională, cu privire la modul în care au fost administrate probele.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google- Marian Bejan, considerat „Lordul drogurilor din România”, a obținut o victorie incredibilă
- Judecătorii au decis să sesizeze Curtea Constituțională, cu privire la modul în care DIICOT a făcut ancheta
- Gruparea lui Bejan organiza asasinate la comandă, iar consilier era un comisar de la Combaterea Crimei Organizate
Cei 16 mafioți – printre care și ofițeri IGPR - au lucrat nestingheriți, timp de lapte ani, sub nasul procurorilor și al polițiștilor și au fost trimiși în judecată, „din cauza” unui luptător MMA - Alin Marian Albișor - pe care n-au reușit să-l ucidă și a depus plângere împotriva lor. În cadrul procesului, inculpații au invocat mai multe excepții, printre care și încălcarea drepturilor de cetățeni, în momentul în care au fost filați și interceptați de anchetatori. De altfel, în dosarul respectiv chiar s-a dispus anularea unor probe.
Zilele trecute, după ce judecătorii au analizat cererea de sesizare a CCR depusă de Marian Bejan, au decis: „În temeiul art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale admite cererea de sesizare formulată de inculpatul BEJAN CRISTIAN MARIAN şi sesizează Curtea Constituţională cu privire la excepţiile de neconstituționalitate a dispoziţiilor art. 328 alin. 1, teza a II-a din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi art. 126 alin. 4 şi 5 din Legea 135/2010 privind Codul de procedură penală formulate de inculpatul Bejan Cristian Marian prin apărător”.
Articolul continuă după recomandări
Conform DIICOT, gruparea de tip mafiot din care făcea parte și comisarul șef Robert Badea funcționa încă din 2012, însă, ca și în alte cazuri, niciun polițist și niciun procuror n-a știut nimic, timp de șapte ani.
Acuzații grave
„La data de 13.04.2019, în timp ce o persoană vătămată, conducea un autoturism, pe o șosea de pe raza județului Vrancea, mai mulți inculpați, folosind un autoturism, au acroșat autoturismul cu care se deplasa persoana vătămată, proiectându-l în afara carosabilului, după care inculpații i-au aplicat victimei nouă lovituri de cuțit, precum și alte lovituri cu obiecte contondente, respectiv țevi metalice, cu intenția de a o ucide”, se preciza în rechizitoriul procurorilor DIICOT.
„Din cercetări a reieșit faptul că un rol important în gruparea infracțională l-a avut inculpatul Badea Robert Cristian (foto sus), polițist în cadrul BCCO, Serviciul Antidrog, persoană care a asigurat atât consilierea juridică a liderului grupării infracționale, cât și fluxul de informații, din interiorul instituțiilor de aplicare a legii, cu privire la activitățile de cercetare desfășurate de acestea, către liderul grupării și prin intermediul acestuia, către toate grupările infracționale. De asemenea, inculpatul Badea Robert Cristian i-a asigurat liderului grupării inclusiv accesul în mediul penitenciar, unde acesta a avut acces la datele privind eventuale denunțuri sau inițiative de a formula denunțuri provenite de la persoane încarcerate și care s-au aflat în relații cu acesta. Totodată, în vederea obținerii de profituri financiare și ,,albirii” provenienței ilicite a acestora ofițerul de poliție a întreprins, împreună cu liderul grupării, demersuri în nume personal în vederea deschiderii și administrării în fapt a 2 case de pariuri sportive, dar care funcționau în drept ca și puncte de lucru ale unei societăți comerciale coordonate de către liderul grupării”, au explicat procurorii DIICOT, despre gruparea care timp de șapte ani a acționat sub nasul lor.
Spălare de bani
Aceiași procurori DIICOT au relatat: „Prin actul de sesizare s-a reținut faptul că, începând cu anul 2012, liderul grupării, cu ajutorul altor persoane, a obținut sume de bani din activități de proxenetism, ce s-au desfășurat pe teritoriul Elveției, Italiei, Franței, Germaniei, Marii Britanii și Spaniei. Sumele de bani obținute au fost transportate în România de către intermediari sau au fost transferate prin intermediul unui serviciu de transfer rapid de numerar, pe numele unor persoane apropiate liderului grupării. Cu privire la comiterea infracțiunii de spălarea banilor s-a reținut faptul că sumele de bani obținute în urma comiterii de infracțiuni au fost „spălate” prin achiziționarea de proprietăți imobiliare în România și autoturisme de lux. De asemenea, sumele de bani obținute din activitățile infracționale au fost reintroduse în circuitul financiar prin acțiuni de creditare a unor societăți comerciale administrate în fapt de către liderul grupării”.
„În perioada în care a coordonat activitatea de proxenetism pe teritoriul Elveției, liderul grupării a intrat în conflict cu membrii unei alte grupări concurente, formată din cetățeni de origine albaneză. La data de 09.03.2012, acesta însoțit de alți 2 cetățeni români l-au atacat cu intenția de a-l ucide pe un cetățean albanez, pe fondul reglării unor conturi determinate de implicarea liderului grupării în activități de proxenetism. În acest scop cei 3 cetățeni români l-au urmărit cu un autoturism în trafic pe cetățeanul albanez și în momentul în care acesta din urmă se deplasa într-o zonă necirculată, au procedat la acroșarea autovehiculului condus de victimă, ulterior coborând din mașină și lovindu-l pe acesta cu diverse obiecte contondente și înțepătoare. De asemenea, s-a stabilit că, începând cu anul 2016, gruparea de crimă organizată și-a extins activitățile infracționale pe raza municipiului București, în sensul comiterii infracțiuni de cămătărie, desfășurată prin intermediul unei societăți comerciale neautorizate pentru a realiza acțiuni de creditare și în cadrul căreia își desfășurau activitatea mai mulți inculpați. Probele administrate în cauză au relevat că activitățile de cămătărie s-au desfășurat și personal de către liderul grupării, dar și cu sprijinul celorlalți membri”, susținea DIICOT.
Citește și: Lovitură sub centură pentru fotbalistul care a terorizat-o pe Miss Ardeal / Detalii exclusive
