„Regii imobiliarelor”, în fața judecătorilor, pentru concurență neloială / Cine sunt vedetele procesului!

• Patronii unor agenții imobiliare sunt citați în fața judecătorilor, într-un proces care vizează concurența neloială
• Printre administratorii agențiilor imobiliare și cei ai site-urilor de anunțuri sunt și două nume sonore: Alexandru și Nicoleta Manea!
• Cei doi au devenit celebri în spațiul public după ce au declarat la TV că au pus bazele unui imperiu, investind doar 3.000 de euro

Conform portalului instanțelor de judecată, cei mai cunoscuți afaceriști de pe lista pârâților din mega-dosarul de concurență neloială din domeniul afacerilor imobiliare sunt Alexandru și Nicoleta Manea, care sunt citați în fața magistraților în calitate de reprezentanți ai unei companii care a fost înființată în urmă cu un an și jumătate.

Alături de cei doi urmează să apară în fața judecătorilor reprezentanții mai multor agenții imobiliare și ai unor site-uri pentru anunțuri – toți cei din dosar fiind acuzați de aceeași faptă. Dosarul este cel mai mare de acest gen și ar putea produce un adevărat cutremur pe piața imobiliară.

Deocamdată, judecătorii nu au stabilit primul termen, însă, cum în proces sunt citați zeci de pârâți, acesta se anunță unul de lungă durată, în condițiile în care fiecare dintre aceștia trebuie să-și demonstreze nevinovăția în întâmpinările pe care le vor depune la dosar. Potrivit termene.ro, ANG Luxury Properties SRL, firma soților Manea care este citată la tribunal, este relativ nouă pe piață: a fost înființată la data de 14.10.2021 și are ca obiect de activitate „Agenții imobiliare”.

sursa: YouTube

Conform Consiliului Concurenței, reprezintă concurență neloială:
„- Denigrarea unui competitor sau a produselor/serviciilor sale, realizată prin comunicarea sau răspândirea de către o întreprindere sau reprezentantul/angajatul său de informaţii care nu corespund realităţii despre activitatea unui concurent sau despre produsele acestuia, de natură să îi lezeze interesele;
- Deturnarea clientelei unei întreprinderi de către un fost sau actual salariat/reprezentant al său ori de către orice altă persoană prin folosirea unor secrete comerciale, pentru care respectiva întreprindere a luat măsuri rezonabile de asigurare a protecţiei acestora şi a căror dezvăluire poate dăuna intereselor acelei întreprinderi;
- Orice alte practici comerciale care contravin uzanţelor cinstite şi principiului general al bunei credinţe şi care produc sau pot produce pagube oricăror participanţi la piaţă”.


Fapta de „concurență neloială” poate fi sancționată cu amendă contravențională sau poate deveni obiectul unui dosar penal. Conform Consiliului Concurenței, fapta este de natură penală în situațiile următoare:
„-folosirea unei firme, embleme sau a unui ambalaj de natură să producă confuzie cu cele folosite legitim de alt comerciant;
- folosirea în scop comercial a rezultatelor unor experimentări sau a altor informaţii confidenţiale în legătură cu acestea, transmise autorităţilor competente în scopul obţinerii autorizaţiilor de comercializare a produselor farmaceutice ori a produselor chimice destinate agriculturii, care conţin compuşi chimici noi;
- divulgarea, achiziţionarea sau utilizarea secretului comercial de către terţi, ca rezultat al unei acţiuni de spionaj comercial ori industrial, dacă prin aceasta sunt afectate interesele sau activitatea unei persoane juridice;
-divulgarea sau folosirea secretelor comerciale de către persoane împuternicite de deţinătorii legitimi ai acestor secrete pentru a-i reprezenta în faţa autorităţilor publice ori a instituţiilor publice, dacă prin aceasta sunt afectate interesele sau activitatea unei persoane juridice;
- folosirea de către o persoană dintre cele prevăzute la art. 175 alin. (1) din Codul penal a secretelor comerciale de care a luat cunoştinţă în exercitarea atribuţiilor de serviciu, dacă prin aceasta sunt afectate interesele sau activitatea unei persoane juridice;
- producerea în orice mod, importul, exportul, depozitarea, oferirea spre vânzare ori vânzarea unor mărfuri sau servicii purtând menţiuni false privind brevetele de invenţii, brevetele pentru soiuri de plante, mărcile, indicaţiile geografice, desenele ori modelele industriale, topografiile de produse semiconductoare, alte tipuri de proprietate intelectuală, cum ar fi aspectul exterior al firmei, designul vitrinelor sau cel vestimentar al personalului, mijloacele publicitare şi altele asemenea, originea şi caracteristicile mărfurilor, precum şi cu privire la numele producătorului sau al comerciantului, în scopul de a-i induce în eroare pe ceilalţi comercianţi şi pe beneficiari”.

Citește și: Fiul de judecător acuzat de încălcarea ordinului de protecție, ajutat chiar de victima sa / Scapă și de acest dosar