Satul din România în care oamenii vorbesc o limbă secretă. Ce ascunde ea și unde e folosită de peste 100 de ani
Publicat pe 13.05.2022 la 16:46 Actualizat pe 13.05.2022 la 16:46
Știm deja că țara noastră este una dintre cele mai frumoase și speciale din Europa. Ei bine, există un sat din România unde oamenii vorbesc o limbă secretă. Iată ce ascunde ea, dar și unde este folosită de peste 100 de ani!
- Sat din țara noastră unde localnicii vorbesc o limbă secretă
- Ce este limba „gumuțească”
- Expresii în „limba de sticlă”
În România există un sat unde sătenii vorbesc o limbă secretă. Aceasta a fost inventată, de mai bine de 100 de ani, de geamgii din Apuseni pentru ca aceștia să-și poată vinde marfa. Ei și-au dorit ca străinii să nu-i înțeleagă și au creat acest limbaj, iar ea a fost transmisă din moși-strămoși și cunoscută și în zilele de acum.
Sat din țara noastră unde localnicii vorbesc o limbă secretă
Limba secretă pe care o vorbesc sătenii poartă numele de „gumuțeasca” sau „limba de sticlă” și este vorbită de oameni de peste 100 de ani. Aceasta este folosită în comuna Mărgău din județul Cluj-Napoca.
Mulți dintre localnicii de la vremea aceea erau geamgii și pentru că voiau să-și vândă marfa și să nu fie înțeleși de străini, ei au ineventat acest limbaj pe care doar ei să-l cunoască. Limbajul lor secret și viața de atunci i-au purtat pe săteni peste tot în România, dar odată cu tehnologia și cu apariția geamurilor de termopan, ei au rămas fără clienți.
Ce este limba „gumuțească”
Limba gumuțească este cunsocută de ani de zile, iar mulți dintre tinerii din comuna Mărgău nu voiau să învețe sau să păstreze tradiția. Totuși, ei au învățat fără să-și dorească de la bunicii și părinții lor.
O femeie din comuna Mărgău, Sabina Panea, a povestit că de la vârsta de 12 ani a început să vândă geamuri alături de tatăl ei. Ea este convinsă că „limba de sticlă” nu este grea mai ales dacă o prinzi de mic copil.
Expresii în „limba de sticlă”
Limba de sticlă nu este deloc ca limba română și nici măcar asemănătoare. Câteva expresii pe care sătenii le folosesc și în zi de azi sunt: „să gădineze” înseamnă să-i dai de mâncare, „nu-i de apsă gădineala” = nu-i bună mâncarea, „tălăuzești?” = vorbești gumuțeasca?/ înțelegi?, „tălăuz” = sticlă, „munuc, s-asface deapsă!” (Munuc! e un fel de „Băi!”) = Băi, e om bun!.
Citește și: Nici nu exista România, dar exista o cale ferată ascunsă sub un mare oraș! Unde se află tunelul secret