Superstiții vechi de Paște. De ce se îngropau ouăle roșii în pământ
De Oana Vacarusi.
Publicat pe 12.04.2026 la 11:41
Actualizat pe 12.04.2026 la 11:41
În trecut, în satele românești, tradițiile de Paște erau pline de credințe și obiceiuri transmise din generație în generație. Ouăle roșii, vopsite în Joia Mare, nu erau văzute doar ca hrană, ci aveau un rol simbolic și chiar protector. De ce se îngropau în pământ.
Superstiții vechi de Paște. De ce se îngropau ouăle roșii în pământ
Profimediaimages.ro
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google- De ce îngropau oamenii ouăle roșii în pământ de Paște
- Tradiții uitate din satul românesc
În satele de altădată, sărbătoarea de Paște era trăită cu multă credință și respect pentru tradiții. Oamenii țineau cont de obiceiuri și superstiții, pe care le considerau importante pentru liniștea casei și norocul familiei.
Superstiții vechi de Paște. De ce se îngropau ouăle roșii în pământ
Pe vremuri, sărbătoarea de Paște era mult mai mult decât un moment religios. Era o perioadă încărcată de credințe, superstiții și ritualuri transmise din generație în generație.
Articolul continuă după recomandări
Unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri era cel legat de oul roșu. Se spunea că oul roșu nu trebuie mâncat cu sare în ziua de Paște, altfel persoana respectivă va transpira tot anul. Deși în prezent pare o superstiție ciudată, în trecut era respectată cu seriozitate în multe gospodării.
La fel de interesant era și obiceiul păstrării oului roșu timp de 40 de zile. Dacă acesta rămânea intact până la Înălțare, era considerat semn de noroc și belșug pentru tot anul.
În noaptea de Înviere, în unele sate se duceau cocoși albi la biserică. Se credea că primul cocoș care cânta aduce vestea belșugului în gospodăria în care trăia. După ritual, păsările erau oferite mai departe, de obicei celor nevoiași, ca semn de generozitate.
Pentru fetele nemăritate, Joia Mare era o zi importantă. Ele luau o sfoară și făceau câte un nod pentru fiecare dintre cele 12 Evanghelii citite la Denie. Sfoara era pusă sub pernă în noaptea de Paște, în credința că își vor visa ursitul.
Un alt ritual interesant era cel al dimineții de Paște. Oamenii se spălau pe față cu apă proaspătă, în care puneau un ou roșu, un bănuț de argint și un fir de iarbă verde. Aceste simboluri reprezentau sănătatea, prosperitatea și norocul pentru tot anul.
De ce se punea o bucată de fier sub pragul ușii
În unele zone, pe vremuri, se punea o bucată de fier sub pragul ușii, ca scut împotriva răului și a energiilor negative. Era un gest simplu, dar oamenii erau convinși că va aduce liniște și siguranță în casele lor.
