Un nou proces pentru comisarul care plănuia să-și omoare șeful pentru un traficant de droguri / „Sicario de la BCCO” i-a luat în vizor pe colegii din Bacău

• Comisarul BCCO care muncea part-time într-o grupare de tip mafiot a fost amendat de colegi
• Ca să nu rămână fără permis, Robert Badea a contestat amenda
• Badea este ofițerul care s-a arătat dispus să-și lichideze șeful, ca să îl scape de traficantul de droguri Bejan de un dosar penal

Lăsat în libertate în dosarul în care este acuzat că proteja traficanții de droguri implicați în mai multe atacuri de tip mafiot, comisarul șef Robert Badea s-a plimbat pe la Bacău, unde a primit o amendă. Întrucât n-a reușit să-i convingă pe colegii săi să-i dea doar un avertisment, pentru a păstra permisul, comisarul șef a decis să ceară anularea sancțiunii contravenționale în instanță. Așa că, peste două săptămâni, este citat în fața judecătorilor, pentru a-și susține varianta.

Conform DIICOT, gruparea de tip mafiot din care făcea parte și comisarul șef Robert Badea funcționa încă din 2012, însă, ca și în alte cazuri, niciun polițist și niciun procuror n-a știut nimic, timp de șapte ani. Cei 16 mafioți care au lucrat nestingheriți sub nasul procurorilor și al colegilor au fost trimiși în judecată, „din cauza” unui luptător MMA - Alin Marian Albișor - pe care n-au reușit să-l ucidă și a depus plângere împotriva lor. „La data de 13.04.2019, în timp ce o persoană vătămată, conducea un autoturism, pe o șosea de pe raza județului Vrancea, mai mulți inculpați, folosind un autoturism, au acroșat autoturismul cu care se deplasa persoana vătămată, proiectându-l în afara carosabilului, după care inculpații i-au aplicat victimei nouă lovituri de cuțit, precum și alte lovituri cu obiecte contondente, respectiv țevi metalice, cu intenția de a o ucide”, se preciza în rechizitoriul procurorilor DIICOT.

„Din cercetări a reieșit faptul că un rol important în gruparea infracțională l-a avut inculpatul Badea Robert Cristian (foto sus), polițist în cadrul BCCO, Serviciul Antidrog, persoană care a asigurat atât consilierea juridică a liderului grupării infracționale, cât și fluxul de informații, din interiorul instituțiilor de aplicare a legii, cu privire la activitățile de cercetare desfășurate de acestea, către liderul grupării și prin intermediul acestuia, către toate grupările infracționale. De asemenea, inculpatul Badea Robert Cristian i-a asigurat liderului grupării inclusiv accesul în mediul penitenciar, unde acesta a avut acces la datele privind eventuale denunțuri sau inițiative de a formula denunțuri provenite de la persoane încarcerate și care s-au aflat în relații cu acesta. Totodată, în vederea obținerii de profituri financiare și ,,albirii” provenienței ilicite a acestora ofițerul de poliție a întreprins, împreună cu liderul grupării, demersuri în nume personal în vederea deschiderii și administrării în fapt a 2 case de pariuri sportive, dar care funcționau în drept ca și puncte de lucru ale unei societăți comerciale coordonate de către liderul grupării”, au explicat procurorii DIICOT, despre gruparea care timp de șapte ani a acționat sub nasul lor.
Marian Bejan, șeful de la al doilea job al lui Robert Badea

Aceiași procurori DIICOT au relatat: „Prin actul de sesizare s-a reținut faptul că, începând cu anul 2012, liderul grupării, cu ajutorul altor persoane, a obținut sume de bani din activități de proxenetism, ce s-au desfășurat pe teritoriul Elveției, Italiei, Franței, Germaniei, Marii Britanii și Spaniei. Sumele de bani obținute au fost transportate în România de către intermediari sau au fost transferate prin intermediul unui serviciu de transfer rapid de numerar, pe numele unor persoane apropiate liderului grupării. Cu privire la comiterea infracțiunii de spălarea banilor s-a reținut faptul că sumele de bani obținute în urma comiterii de infracțiuni au fost „spălate” prin achiziționarea de proprietăți imobiliare în România și autoturisme de lux. De asemenea, sumele de bani obținute din activitățile infracționale au fost reintroduse în circuitul financiar prin acțiuni de creditare a unor societăți comerciale administrate în fapt de către liderul grupării”.

„În perioada în care a coordonat activitatea de proxenetism pe teritoriul Elveției, liderul grupării a intrat în conflict cu membrii unei alte grupări concurente, formată din cetățeni de origine albaneză. La data de 09.03.2012, acesta însoțit de alți 2 cetățeni români l-au atacat cu intenția de a-l ucide pe un cetățean albanez, pe fondul reglării unor conturi determinate de implicarea liderului grupării în activități de proxenetism. În acest scop cei 3 cetățeni români l-au urmărit cu un autoturism în trafic pe cetățeanul albanez și în momentul în care acesta din urmă se deplasa într-o zonă necirculată, au procedat la acroșarea autovehiculului condus de victimă, ulterior coborând din mașină și lovindu-l pe acesta cu diverse obiecte contondente și înțepătoare. De asemenea, s-a stabilit că, începând cu anul 2016, gruparea de crimă organizată și-a extins activitățile infracționale pe raza municipiului București, în sensul comiterii infracțiuni de cămătărie, desfășurată prin intermediul unei societăți comerciale neautorizate pentru a realiza acțiuni de creditare și în cadrul căreia își desfășurau activitatea mai mulți inculpați. Probele administrate în cauză au relevat că activitățile de cămătărie s-au desfășurat și personal de către liderul grupării, dar și cu sprijinul celorlalți membri”, susținea DIICOT.

Citește și: Catinca Roman, decizie de ultimă oră în scandalul moștenirii / Cum încearcă să schimbe testamentul!