Unde este Izvorul Tămăduirii în România. Credincioșii iau apă de aici în prima vineri după Paște
De Oana Vacarusi.
Publicat pe 08.05.2024 la 12:51
Actualizat pe 08.05.2024 la 12:51
An de an, în prima vineri din Săptămâna Luminată, atunci când este sărbătorit Izvorul Tămăduirii, mii de credincioși din toate colțurile țării merg la Brăila și stau la coadă, chiar cu o zi înainte, în curtea lăcașului sfânt Biserica Greacă, pentru a lua apă sfințită din izvorul despre care se spune că este unic în România.
Galerie (3)
Conform tradiției, în prima vineri din Săptămâna Luminată, credincioșii sărbătoresc Izvorul Tămăduirii
Arhiepiscopia Dunării de Jos
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google- Izvorul Tămăduirii se află în județul Brăila
- Când poti merge la Izvorul Tămăduirii
În timp ce în Iaşi oamenii merg cu miile la moaştele Sfintei Parascheva, Brăila este vizitată de oameni din toate colțurile țării cu ocazia sărbătorii Izvorul Tămăduirii, celebrată în prima vineri de după Paşte, în Săptămâna Luminată.
Izvorul Tămăduirii se află în județul Brăila
Izvorul Tămăduirii de la Biserica Greacă din Brăila a fost descoperit în anul 1863, atunci când se făceau lucrări de construcție la sfântul lăcaș. Izvorul ar fi fost descoperit în urma săpăturilor pentru altar. Ulterior, izvorul ar fi fost captat într-o fântână, chiar sub Altarul Sfăntului Gherasim apărătorul Chefalonie, unde se oficiază slujba de Izvorul Tămăduirii în Săptămâna Luminată.
Articolul continuă după recomandări
Aflat la o adâncime de 15 metri, se spune că izvorul are proprietăţi vindecătoare. Atunci când a fost descoperit, apa ar fi țâșnit și l-ar fi stropit pe un bărbat orb. La scurt timp, acesta ar fi putut să vadă.
Legenda spune că Izvorul de la Biserica Greacă din Brăila se spune că numai în prima vinere după Înviere curge, după care seacă.
Ce alte izvoare tămăduitoare mai sunt în România
În țara noastră există peste 30 de izvoare tămăduitoare și făcătoare de minuni:
• Mănăstirea Brâncoveanu, Sâmbata de Sus, com. Voila, jud. Braşov – izvor şi fântână tămăduitoare
• Mănăstirea Bucium, sat Bucium, com. Şinca, jud. Braşov – izvor tămăduitor (sub care se zice că sunt moaşte ale Sf. Ioan Botezătorul)
• Mănăstirea Izbuc, sat Ponoarele, com. Cărpineţ, jud. Bihor – izvorul „Izbuc”
• Mănăstirea Prislop, sat Silvaşu de Sus (Haţeg), com. Prislop, jud. Hunedoara -izvor tămăduitor (tot aici se află şi mormântul părintelui Arsenie Boca)
• Mănăstirea Râmeţ, com. Râmeţ, jud. Alba – izvor tămăduitor în paraclis
• Schitul Posaga, com. Posaga, jud. Alba – izvor tămăduitor
• Schitul Călugăra, com. Ciclova Montană (Oraviţa) – izvor tămăduitor în biserică
• Mănăstirea Izvorul Miron, sat Româneşti, com. Tomeşti, jud. Timiş – izvor tămăduitor cu ape termale
• Mănăstirea Săraca, com. Şemlacu Mic, jud. Timiş – izvor tămăduitor
• Schitul Vasiova, oraşul Bocşa, jud. Caraş Severin – izvor tămăduitor în capelă • Schitul Valiug de pe Muntele Semenic, jud. Caraş Severin – lac sfânt
• Mănăstirea Brâncoveni, com. Brâncoveni, jud. Olt – izvor tămăduitor
• Schitul Pătrunsa, com. Bărbăteşti, jud. Vâlcea – izvor tămăduitor
• Schitul Pahomie, com. Cheia, jud. Vâlcea – izvor tămăduitor (Izvorul Frumos)
• Mănăstirea Bistriţa, com. Costeşti, jud. Vâlcea – izvor tămăduitor ce picură în peştera Sf. Grigorie (Vânturariţa), Galeria Asceţilor
• Mănăstirea Frăsinei, com. Muereasca, jud. Vâlcea – izvor tămăduitor (al Sf. Calinic)
• Schitul Jgheaburi, sat Piscu Mare, com. Stoeneşti, jud. Vâlcea – izvor cu apesulfuroase, tămăduitor în Vinerea de după Paşte
• Schitul Horăicioara, com. Crăcaoani, jud. Neamţ – izvor tămăduitor
• Fântâna din satul Smeeni – apă tămăduitoare
• Biserica „Greceasca”, Brăila, jud. Brăila – izvor tămăduitor
• Mănăstirea Dervent, com. Ostrov, jud. Constanţa – izvor tămăduitor (al Sf.Andrei)
• Mănăstirea „Peştera Sf. Ap. Andrei” , comuna Ioan Corvin, jud. Constanţa -izvoare tămăduitoare (ale Sf. Andrei)
• Mănăstirea „Sf. Ioan Casian”, comuna Târguşor, jud. Constanţa – izvor tămăduitor
• Mănăstirea „Sf. Maria – Techirghiol”, Techirghiol, jud. Constanţa – izvor tămăduitor
• Mănăstirea Cetăţuia, com. Cetăţeni, jud. Argeş – izvor tămăduitor în altar, ce curge de la data „Izvorului Tămăduirii” până la 15 august, „Adormirea Maicii Domnului”
• Mănăstirea Robaia, com. Muşateşti, jud. Argeş – izvor tămăduitor
• Mănăstirea Nămăieşti, lângă Câmpulung Muscel, jud. Argeş – izvor tămăduitor
• Mănăstirea Glavacioc, sat Glavacioc, com. Ştefan cel Mare, jud. Argeş – izvor tămăduitor
• Biserica „Sf. Nectarie Taumaturgul şi Sf. Calinic de la Cernica – a Izvoarelor de Leac”, sat Vâlcele/Crâmpoţani, com. Merişani, jud. Argeş (DN Piteşti – Curtea de Argeş) – 7 izvoare tămăduitoare (pe locuri de putere vechi; regula „tăcerii” pe o rază de 1 km de jur împrejur)
• Fântâna din satul Prodăneşti, com. Ioneşti, jud. Argeş – apă tămăduitoare
• Fântâna din satul Glambocu (lângă Piteşti), jud. Argeş – apă tămăduitoare
• Mănăstirea Ghighiu (lânga Ploieşti) – izvor tămăduitor
• Biserica din satul Parepa-Ruşani, com. Colceag, jud. Prahova – fântână tămăduitoare (la locul unei Teofanii din 1935)
• Mănăstirea Cernica, lângă Bucureşti – izvor tămăduitor (la intrare)
• Biserica „Sf. Gheorghe – Mărţişor” – izvor tămăduitor (vizavi de fosta Măn. Văcăreşti), scrie realitatea.net.
