Veste proastă în România. Ce se va întâmpla în 2023 cu ratele celor care au trecut la IRCC

„Nu este o soluție să treci de la ROBOR la IRCC dacă te gândești la efectul total pe doi ani consecutiv, adică 2022 și 2023 luate împreună. Dacă ai trecut de la ROBOR la IRCC, ai luat momentan o gură de oxigen, datorită faptului că acest indice se calculează decalat 6 luni și se actualizează cu frecvență semestrială, dar această gură de oxigen, benefică acum, rate mai mici în 2022, se întoarce precum un bumerang în 2023, când ROBOR o să scadă mai repede și IRCC o să rămână mai mult timp încă 6 luni la un nivel ridicat.

Cine a suportat creșterea pe ROBOR o perioadă și nu a mai reușit să rămână acolo și a trecut pe IRCC a făcut o decizie și mai greșită. Pentru că, după ce că a luat lovitura de creștere a ratelor pe ROBOR precum dublă cocoașă la o cămilă, practic a suportat rate mai mari la ROBOR, după care a trecut pe IRCC, unde acum începe să suporte rate mai mari. Din rate mari o ține în rate mari”, a spus Iancu Guda, la Digi24.

Conflrm analistului, IRCC ar putea ajunge la 6% în primul trimestru al anului 2023și la 8% în al doilea trimestru. Prin urmare, va depăși ROBOR.

Ce recomandă analistul financiar

O soluție pe termen scurt este refinanțarea creditului la o „dobândă fixă pe o perioadă cât mai scurtă și de preferat cât mai joasă”. De asemenea, se recomandă să cerceteze piața.

„E important să explorăm și mereu să fim curioși, să cercetăm piața, să vedem dacă sunt alternativele.

A doua posibilitate este refinanțarea pe euro. Aici nu mulți se vor încadra. Eu cred că în 2023 euro va rămâne slab. Zona Euro este mai afectată de acest conflict care se pare că va continua și, din păcate, accelerează. În acest context, euro va slăbi față de leu. Deci nu văd o depreciere a monezii naționale, mai ales că BNR are și resursele și interesul să țină inflația jos, ajutându-se de un leu mai stabil, ceea ce și guvernatorul a spus-o în repetate rânduri, că este unul dintre, dacă nu cel mai important indicator de încredere la care se uită poporul, și atunci e un semnal clar de stabilitate pe leu, EURIBOR crește și el, dar nu va ajunge la nivelul ROBOR sau IRCC.
Dacă reușești să te refinanțezi pe euro, costurile traduse în lei vor fi mai mici comparativ și cu ROBOR și cu IRCC. Atenție, aici plafonul de îndatorare este de 20%, pentru că este o măsură bună impusă de BNR. Pe lei avem grad de îndatorare de maximum 40%. Să nu luăm la maximum din prima. Pentru ipotecar, maximum 25%. Aveți venituri de 10.000 de lei, să zicem, că e ușor de calculat. Mergeți la o rată bancară lunară totală, dobândă plus principal 2.500 de lei, chiar dacă poți să contractezi 4.000 de lei, adică 40%. Nu o face, pentru că o să fie perioade din acestea cu fluctuații mari și acum la ROBOR lumea plătește dublu față de anul trecut. La IRCC o să plătească în vara lui 2023 dublu față de anul ăsta. Dacă începi cu 40% grad de îndatorare, la 80% ce să faci?”, spune Iancu Guda.

De la 1 octombrie, sute de mii de români plătesc rate mai mari, după ce indicele în funcţie de care sunt calculate creditele luate după mai 2019, a atins o valoare-record. A ajuns la 4,06%, de la 2,65% cât era până acum.