TOP 5 expresii pe care 9 din 10 oameni le folosesc greşit
Publicat pe 12.11.2015 la 12:53 Actualizat pe 12.11.2015 la 13:02
Mulţi o vor, puţini o au! Capacitatea de a vorbi corect în public este astăzi o abilitate indispensabilă, pentru ca publicul să înţeleagă cât mai bine noţiunile termenilor şi expresiilor folosite de noi în discurs. De multe ori, greşim fie din grabă, fie pentru că nu toată lumea cunoaște forma sau sensul exact al expresiilor folosite.
Mulţi o vor, puţini o au! Capacitatea de a vorbi corect în public este astăzi o abilitate indispensabilă, pentru ca publicul să înţeleagă cât mai bine noţiunile termenilor şi expresiilor folosite de noi în discurs. De multe ori greşim fie din grabă, fie pentru că nu toată lumea cunoaște forma sau sensul exact al expresiilor folosite.
Site-ului dicţie.ro a realizat un top 5 al expresiilor folosite greșit în vorbirea în public
Liniște! Să nu se audă musca
Este una dintre greşelile cel mai des întâlnite. Putem spune “Liniște! Să se audă musca!“, dacă vrem să cerem să fie atât de liniște, încât să se audă bâzâitul unei muște în zbor. Nu este singura variantă corectă. Am putea să spunem “Liniște! Să nu se audă nici musca”, în contextul în care cererea este una fermă şi nu se doreşte să se audă absolut niciun sunet.
Minim și maxim
Este una dintre cele mai frecvente greşeli de exprimare. Exemplu: Dacă spunem "Ce ar fi acum să ascultăm muzică la maxim sau minim?", aici folosim locuțiunile adverbiale compuse din prepozitia “la” plus substantivele “maximum” sau “minimum”. Noi le-am folosit ca adjective, ceea ce este greșit. Aşadar, varianta corectă ar fi „Să ascultăm muzică la maximum sau minimum”. La maximum/minimum sunt locuțiuni adverbiale, compuse din prepoziția la plus substantivele maximum/minimum.
Până număr la trei să plecați de aici!
La prima vedere totul pare corect. Mai priviţi o dată şi analizaţi! Ei bine, numărăm (de la unu) până la trei. În acest caz, prezența primului “până” determină ezitarea de a-l repeta, astfel expresia devine greșită. Varianta corectă ar fi: „Până număr până la trei să plecați de aici!”.
Acum să încercăm să dăm sfoară în țară.
Este foarte uşor să greşim în această situaţie. Motivul? Cele două cuvinte sunt foarte apropiate ca pronunție, și anume sfară/ șfară adica “fum” și sfoară. Primul cuvânt - sfară- a ieșit de mult din uz. A da sfară în țară însemnă a semnala ceva cu ajutorul fumului, de la un post de strajă, la altul. De aici, rezultă și sensul actual al acestei expresii de a răspândi o veste.
Câine sur la vânătoare
Câţi nu am folosit-o? Şi des, nu glumă! Ştiai însă că în expresia “Câine sur la vânătoare” nu există legătură între culoarea câinelui și performanțele lui la vânătoare? Sensul expresiei este “ineficient, inutil, nepotrivit, nelalocul lui”. Astfel, varianta corectă este „Câine surd la vânătoare”.
Citeşte şi:
Care cea mai enervantă literă din limba română? Te dă de gol când îţi e lumea mai dragă