Toţi au rămas fără cuvinte! Minunile lui Arsenie Boca: „Noaptea, când se ruga, uşile temniţei se deschideau“
Publicat pe 09.08.2015 la 10:30 Actualizat pe 09.08.2015 la 10:23
Părintele Arsenie Boca este cunoscut pentru minunile pe care le-a făcut în timpul vieţii sale. Părintele a rămas în memoria credincioşilor români ca fiind unul dintre cei mai luminaţi teologi.
Părintele Arsenie Boca este cunoscut pentru minunile pe care le-a făcut în timpul vieţii sale. Părintele a rămas în memoria credincioşilor români ca fiind unul dintre cei mai luminaţi teologi.
O întâmplare ciudată, petrecută în arestul Siguranţei Braşov, a fost povestită de Dumitru Baglazan, în cartea „Sfântul părinte Arsenie Boca”. Scena se petrecea, de asemenea, în arestul Siguranţei Braşov. „În fiecare noapte la ora 12.00 se deschideau uşile închisorii. Celula era un loc împrejmuit, într-o sală uriaşă ca o hală. Iar în mijlocul acestei hale, stătea la o masă, permanent, un subofiţer de pază, care-l supraveghea fără încetare. L-au scos, l-au bătut şi l-au făcut în fel şi chip să le spună cum face, căci ei credeau că are iarba fiarelor, cu care umblă aricii în bot, iar el cum a stat tot timpul în pădure la Sâmbăta, a făcut rost de iarba aceea şi o pune pe lacăt. Dar el cum să puie iarbă pe lacăt dacă stătea tot timpul în genunchi în fundul celulei şi erau şi două rânduri de uşi? Într-o noapte, au băgat două iscoade securiste la el în celulă ca să-l vadă cum face. Părintele, însă, nu a avut treabă cu ei. Ei îl tot întrebau, se tot luau de el, iar el în celulă tot sta în genunchi şi se tot ruga. Noaptea, la ora 12.00, când s-au deschis lacătele, pe securişti parcă i-ar fi lovit fulgerul lui Dumnezeu, i-a răzbit frica şi au fugit de acolo. Şi, de la o vreme, nimeni nu mai voia să facă de pază, pentru că le era frică”, afirma bărbatul, citat în volumul „Sfântul părinte Arsenie Boca”.
Arsenie Boca, părinte ieromonah, teolog și artist plastic (muralist) ortodox român, a fost stareț la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus și apoi la Mănăstirea Prislop, unde datorită personalității sale veneau mii și mii de credincioși, fapt pentru care a fost hărțuit de Securitate. A fost unul din martirii gulagului comunist, închis la Securitatea din Brașov, dus la Canal, închis la Jilava, București, Timișoara și la Oradea. A pictat biserica din Drăgănescu (la 25 Km de București).