Tradiţii şi obiceiuri de Dragobete! Ce trebuie să faci ca să ai parte de dragoste tot anul

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Încă o sărbătoare a dragostei! Peste 50% dintre români celebrează "Dragobetele", o sărbătoare românească a dragostei, care provine din tradiţiile dacice şi din credinţa într-un fel de zeu al iubirii, a cărui cinstire, pe 24 februarie, marca simbolic şi începutul primăverii.

Potrivit unui studiu realizat recent, peste 50% dintre români au declarat că sărbătoresc Dragobetele, iar 71% dintre aceştia au spus că vor achiziţiona cadouri cu această ocazie.

TRADIŢII ŞI OBICEIURI

Dragobetele are rădăcini foarte vechi, fiind sărbătorit chiar de pe timpul dacilor. Pentru daci, Dragobetele era o divinitate asemenea lui Cupidon al romanilor și Eros, al vechilor greci. Dragobetele, numit și Năvălnicul sau Logodnicul Păsărilor, fecior chipeș și puternic, aduce iubirea în casă și în suflet. De Dragobete, fetele trebuie să se întâlnească cu persoane de sex masculin ca să aibă parte de iubire de-a lungul întregului an.

Oamenii de la țară își mai aduc aminte de obiceiul de demult al fetelor și băieților care, în ziua lui Dragobete, se îmbrăcau în haine curate, de sărbătoare și porneau cu voie bună spre pădure, pentru a culege ghiocei, viorele, tămăioasă, pe care le așezau la icoane și le foloseau la diverse farmece de dragoste.

Pe la ora prânzului, fetele porneau în goană spre sat, fuga fiecăreia atrăgând după sine câte pe băiatul care le îndrăgea. După ce își prindea aleasa, băiatul îi fura o sărutare în văzul lumii, sărut care simboliza legământul lor de dragoste pe întregul an de zile. De aici și celebra zicală
„Dragobetele sărută fetele!”

Flăcăii, strânși în cete și fetele obișnuiau ca, în ziua de Dragobete, să își cresteze brațul, în formă de cruce, după care își suprapuneau tăieturile, devenind astfel frați, respectiv surori de cruce. Fiecare tânăr avea grijă ca ziua de Dragobete să nu îl prindă fără pereche, ceea ce ar fi reprezentat un semn rău, prevestitor de singurătate pe întreg parcursul anului, până la următorea zi de Dragobete.

Cu ocazia zilei de Dragobete, batrânii satului acordau o îngrijire specială animalelor din ogradă, dar și păsărilor. Bătrânii credeau că în această zi păsările iși aleg perechea pe viață și se urnesc în construirea cuiburilor. La sfârșit de iarnă și început de primavară, Dragobetele oficia nunțirea păsărilor in cer. Sacrificarea animalelor este interzisa in aceasta zi, după cum informează Historia.ro.

Ύn vremuri de demult există obiceiul că fetele tinere necăsătorite să strângă, de Dragobete, zăpada rămasă pe alocuri, zăpada cunoscută drept a€œzapada zanelor”. Apa rezultată prin topire era considerată că având proprietăți magice în iubire și în descântecele de iubire, dar și în ritualurile de înfrumusețare. Se credea că această zăpada s-a născut din surâsul zânelor. Fețele își clăteau chipul cu această apa pentru a deveni la fel de frumoase și atrăgătoare că și zânele.