Viaţa îi zâmbeşte din nou! Singurul supravieţuitor din accidentul aviatic de la Sibiu se pregăteşte de marele pas! "Lucrurile bune apar în viaţă când nu te aştepţi!"
Publicat pe 20.06.2015 la 23:58 Actualizat pe 20.06.2015 la 23:44
Valentin Bora, singurul supravieţuitor al tragediei aviatice de la Sibiu, îşi revine treptat în urma accidentului în care şi-au pierdut viaţa opt militari. La mai bine de jumătate de an de la ziua nefastă, viaţa îi zâmbeşte din nou, iar acum maistrul militar se pregăteşte de cea mai frumoasă zi din viaţa lui.
Valentin Bora, singurul supravieţuitor al tragediei aviatice de la Sibiu, îşi revine treptat în urma accidentului în care şi-au pierdut viaţa opt militari. La mai bine de jumătate de an de la ziua nefastă, viaţa îi zâmbeşte din nou, iar acum maistrul militar se pregăteşte de cea mai frumoasă zi din viaţa lui.
Elicopterul militar YAR 330-Puma s-a prăbuşit şi a luat foc la contactul cu solul, în luna noiembrie 2014. Opt oameni au murit, arşi de vii, în explozia care a urmat. Valentin Bora, maistru militar, a supravieţuit, după ce a fost proiectat, în urma impacului, în afara aparatului de zbor. Simte că s-a născut pentru a doua oară, iar acum este mai pregătit ca oricând să facă marele pas. Zilele trecute, maistrul militar a mărturisit că şi-a întâlnit jumătatea. "Lucrurile bune apar în viaţă când nici nu te gândeşti. Aşa a apărut şi în viaţa mea cineva foarte drag şi vreau să rămână pentru totdeauna!", este mesajul lui Valentin Bora. Mesajele şi felicitările nu au întârziat să apară. "Felicitări! Să fie într-un ceas bun.", "Să fiţi fericiţi şi sănătoşi. Toate cele bune!", "Casă de piatră!", sunt doar câteva dintre mesajele amicilor maistrulului militar.
Articolul continuă după recomandări
"Mă bucur că pot să merg în picioare"
În urma impactului, maistrul militar a suferit răni grave, iar starea lui de sănătate a fost critică, până la începutul lunii decembrie când abia reuşea să se hrănească singur. Acum, bărbatul se reface uşor, după ce braţul stâng a fost pus în gips. Şi, potrivit mărturisirilor lui, acum îşi poate mişca mâinile şi picioarele. "Am învăţat să lupt mai mult, să mă bucur de lucruri mărunte, ca un copil mic. Să mă bucur că pot să merg în picioare, să mă bucur de la o zi la alta că pot să fac uşor mai multe mişcări cu mâinile şi picioarele. Să mă bucur că rănile se vindecă. Dar totodată să mulţumesc din suflet familiei mele, mamei mele, surorilor care mi-au fost şi îmi sunt alături din prima clipă. Le mulţumesc medicilor, asistentelor, infirmierelor care au luptat ca eu să fiu în viaţă. Faptul că eu sunt în viaţă se pare că e o minune", a mai mărturisit maistrul militar.
Ultima misiune împreună
Comandorul Artur-Grigore Palfi, căpitanul medic Rareş-Cosmin Moldovan, căpitanul Răzvan-Aurel Moldovan, sublocotenentul Andrei-Cătălin Apostol, maistrul militar cls. III Vasile-Marian Gădălean, maistrul militar cls. III Constantin-Dorin Filip, se aflau într-un exerciţiu şi se deplasau spre Poligonul Cincu. Andrei-Cătălin Apostol, tânărul în vârstă de doar 25 de ani, nu a apucat să ajungă în faţa altarului, aşa cum visase, alături de iubita lui. În vârstă de 33 de ani, maistrul militar cls. III Vasile-Marian Gădălean, 33 ani, era necăsătorit, însă iubita abia îi dăruise un băieţel. Era în culmea fericirii şi tocmai de aceea a decis să nu mai participe la teatre de operaţiuni precum cel din Irak, unde fusese de şapte ori. Dorea să fie alături de fiul lui, să îl vadă cum creşte şi să audă când spune pentru prima dată "Tata".
Citeşte şi:
