Coronavirus: cum acţionează în organism şi ce organe vitale afectează
COVID-19 este una dintre cele mai periculoase tulpine ale coronavirusurilor, fiind din aceeaşi familie cu alte boli respiratorii grave.
COVID-19 este una dintre cele mai periculoase tulpine ale coronavirusurilor, fiind din aceeaşi familie cu alte boli respiratorii grave.
Până acum, coronavirusul a făcut peste 3.800 de victime în întreaga lume. El atacă mai mult organe vitale, care, chiar şi după vindecare, continuă să prezinte deficienţe de funcţionare, potrivit National Geographic.
Boala debutează la nivelul plămânilor, în majoritatea cazurilor. În funcţie de sistemul imunitar al persoanei afectate, febra şi tusea se pot transforma în preumonii severe.
Plămânii
Primele organe vitale care sunt afectate de coronavirus sunt plămânii. Ei sunt atacaţi în mai mulţi paşi, fiecare fiind din ce în ce mai grav.
În primul rând, virusul se îmnulţeşte până ocupă toată suprafaţa organului, apoi se declanşează o reacţie imună disproporţională. În final, virusul distruge ţesutul pulmonar, urmând insuficienţa respiratorie, care poate fi fatală.
Altfel spus, celulele responsabile de curăţarea impurităţilor aflate în plămâni sunt distruse de acţiunea coronavirusului şi se desprind în acelaşi timp cu reziduurile care trebuie eliminate. În acest fel se creează obstrucţionarea căilor respiratorii şi se instalează pneumonia.
În unele cazuri, sistemul imunitar este capabil să refacă ţesutul afectat. Sunt şi cazuri care, din păcate, nu reuşesc acest lucru, şi celulele imunitare distrug şi virusul, şi infecţia provocată de acesta, dar şi ţesuturile rămase sănătoase. În situaţia dată, sistemul imunitar doar agravează pneumonia, în loc să o înlăture.
În ultima fază, se poate instala insuficienţa respiratorie, moment în care pacienţii trebuie ventilaţi mecanic. În cele mai grave cazuri, plămânii se umplu de lichid, din cauza inflamaţiei, iar pacientul moare, din cauză că nu mai poate respira.
Chiar dacă în unele cazuri nu survine decesul, persoana afectată va rămâne cu sechele pe toată durata vieţii, din cauza cicatricilor rămase în urma infecţiei. Acestea reduc capacitatea plămânilor de a se dilata şi contracta când respirăm.
Intestinul
Un alt organ important care este afectat de coronavirus este intestinul. În timpul epidemiilor bolilor respiratorii, mai mulţi pacienţi au prezentat deranjamente ale intestinului gros.
Cercetătorii au concluzionat că noul coronavirus preferă să atace intestinul subţire, deşi urme ale infecţiei au fost descoperite în fecalele a peste 1.000 de pacienţi infectaţi.
Sistemul circulator
Nici sistemul circulator nu scapă de acţiunea virusului ucigaş. În momentul în care acesta ajunge în sânge, şi organele au de suferit, iar sistemul imunitar nu ajută mereu.
"În cazul unui virus agresiv, răspunsul imun poate fi disproporționat. E ca și cum, în loc să folosești un pistol pentru a elimina ținta, lansezi o rachetă. Nu mai sunt atacate doar celulele infectate, e distrus și țesutul sănătos. Practic, sângele trece prin vasele sangvine și apar sângerările interne.", spune Angela Rasmussen, virusolog.
Astfel, în momentul în care pacientul de coronaviroză ajunge să sufere de insuficienţă multiplă de organe, el moare.
Cercetătorii încearcă să afle dacă răspunsul imunitar disproporţionat se datorează altor afecţiuni preexistente, ca diabetul sau bolile cardiovasculare.
Ficatul
Când virusul trece de sistemul respirator, acesta ajunge la ficat, fiind unul dintre primele organe afectate.
În mai multe cazuri, necropsiile efectuate pe victimele răpuse de virus au arătat ţesut hepatic afectat, însă în mică măsură. Au existat totuşi şi cazuri mai grave care au dus chiar şi la insuficienţă hepatică.
“Ficatul este un organ puternic vascularizat, de aceea e ușor de atacat de un virus după ce acesta pătrunde în sânge”, explică Anna Suk-Fong Lok, cercetător la University of Michigan Medical School și fost președinte al Asociației Americane de Cercetare a Bolilor Hepatice.
Ficatul afectat de coronavirus nu se mai poate refacte în ritm obişnuit, fiind posibilă reacţia disproporţionată a sistemului imunitar sau chiar înmulţirea mult prea rapidă a virusului.
Totuşi, nici un deces nu a survenit din cauza insuficienţei hepatice.
“Înainte să cedeze ficatul, au cedat plămânii sau rinichii. Adică e devenit o problemă sistemică”, a mai explicat Anna Suk-Fong Lok.
Rinichii
Şi rinichii sunt afectaţi de coronaviroză, 65% dintre bolnavii de alte afecţiuni asemănătoare prezentând disfuncţii renale.
Coronavirusul afectează tuburile prin care sângele este filtrat în organism. Astfel ele se inflamează iar infecţia se înmulţeşte în rinichi.
Însă există specialişti care spun că afecţiunile rinichilor ar fi datorate unor alte boli preexistente şi că nu există o dovadă clară care să sprijine teoria mai sus enunţată.
În concluzie, un bolnav de coronavirus este atacat din toată părţile, formele cele mai severe sfârşindu-se ori cu decesul pacientului, ori cu probleme grave care nu se mai pot vindeca niciodată.