Biserica din Pustietate. Locul din România plin de mistere! Ce se întâmplă aici noaptea de Sfântă Mărie
Știm deja că România este una dintre cele mai frumoase țări din Europa și are o mulțime de locuri speciale de care sigur nu știai. Există o biserică care se află în pustietate și este un loc plin de mistere. Iată ce se întâmplă aici noaptea de Sfântă Mărie!
- Unde se află Biserica din Pustietate
- Este plină de mistere
- Ce se întâmplă aici noaptea de Sfântă Mărie
Unde se află Biserica din Pustietate
Biserica din Pustietate se află în nord-vestul țării noastre, între orașul Carei și comuna Petrești, Satu-Mare, la câteva sute de metri de drumul european care duce spre Oradea. Această biserică este destul de departe de orașele mari din România, mai exact, la 615 kilometri de București, la 171 kilometri de Cluj, la 278 kilometri de Timișoara.
Acest loc este plin de mistere
Din orice loc privești Biserica din Pustietate, aceasta te va impresiona, deoarece este pe o limbă de pământ, chiar în mijloc pustietății. Lângă biserică se află o cruce și doi butuci de viță de vie.
În urmă cu foarte mult timp, acolo exista un sat, unde localnicii îi spuneau „Chighie” sau „Kigye„, dar, în prezent, această localitate nu mai există pe harta României. Ovi D. Pop, un om care s-a născut în zona aceea, a povestit că, „acum câteva sute de ani, doi localnici s-ar fi dus, cu căruțele la târg, în Carei, iar, la întoarcere, nu au mai găsit mare lucru”. El mai spune că „satul ar fi fost înghițit, cu tot cu oameni și case, iar tot ce ar mai fi rămas în picioare este biserica, o cruce și doi butuci de viță de vie”.
Potrivit legendei spuse de bunica și mama lui Ovidiu D. Pop, dâmbul de la biserică este o reminiscentă a mișcării pământului de când satul a dispărut. Oamenii obișnuiau să se roage în acest loc, dar din anii ’80 acest lucru nu s-a mai întâmplat, iar, în prezent, o singură persoană se mai ocupă de îngrijirea bisericii.
Ce se întâmplă aici noaptea de Sfântă Mărie
În noaptea de Sfântă Mărie, în fiecare an, locuitorii meregeau la biserică în pelerinaj, dar nu meregeau niciodată singuri, ci însoțiți de rude și vecini. Lăsau la biserică bilete cu rugăciuni, iar, „după ușa de la intrare, erau agățate două cârje, în formă de X, ca semn al faptului că aici și-ar fi găsit cineva vindecarea”. Pe timpuri, era considerată ca fiind o biserică făcătoare de minuni, fiindcă în noaptea de Sfântă Mărie, în fiecare an, ușa bisericii se deschidea singură.