Biserica veche din România unde se petrece un fenomen luminos miraculos! Ce au descoperit astronomii. E unic / FOTO
Știm deja că țara noastră este plină de minuni și fenomene miraculoase. Ei bine, există o biserică veche din România unde se petrece un fenomen luminos miraculos. Ce au descoperit astronomii este cu adevărat unic.
- Biserica veche din țara noastră unde se petrece un fenomen luminos miraculos
- Ce descoperiri unice au făcut astronomii
Cea mai veche biserică din țara noastră se numește Rotonda din Geoagiu și a fost construită încă din secolele XI-XII, zidită în totalitate din cărămidă romană. Aici are loc un fenomen luminos miraculor, iar astronomii au descoperit ceva unic.
Biserica veche din țara noastră unde se petrece un fenomen luminos miraculos
O legendă locală spune că biserica veche ar fi fost ridicată de cavalerii templieri, la întoarcerea din Ierusalim, pe drumul roman care străbătea valea Geoagiului spre munţii Apuseni. Datele istorice despre biserica Rotonda din Geoagiu datează dinaintea epocii templierilor.
O legendă veche arată că în luna mai, când razele soarelui trec printr-una dintre ferestrele Rotondei din Geoagiu şi se revarsă printr-o fereastră aflată în opoziţia sa, este luminat locul sfânt unde templierii ar fi ţinut o întâlnire de taină şi ar fi îngropat o comoară. Fenomenul luminos miraculos a fost investigat, iar rezultatele sale au fost publicate într-un studiu realizat de Dan George Uza, de la Societatea Română pentru Astronomie Culturală din Cluj - Napoca, pe baza pozelor făcute de Aknai Szilard, managerul Centrului de tineret din Geoagiu, în grija căruia se află monumentul istoric.
Ce au decoperit astronomii
Potrivit unor cercetări arheologice, în curtea bisericii Rotonda au fost descoperite peste 70 de morminte medievale, iar cel mai vechi a fost datat cu ajutorul unei monede emise în vremea domniei regelui Ladislau I al Ungariei, în anii 1077-1095.
„Cel mai vechi mormânt face parte din cel mai vechi orizont de înmormântări practicat în cimitirul din jurul Rotondei. În zona apropiată edificiului, înmormântările medievale mai târzii deranjează de cele mai multe ori mormintele care aparţin perioadei arpadiene. Pentru datarea rotondei, ne menţinem în continuare părerea - exprimată dealtfel şi cu alte ocazii - că aceasta a fost ridicată către sfârşitul secolului al XI-lea. Dacă datarea acestei biserici cu plan central se confirmă în întregime până la sfârşitul cercetărilor arheologice, atunci rotonda de la Geoagiu de Jos este cea mai veche biserică de zid aflată încă în picioare nu numai de pe teritoriul Transilvaniei dar şi al întregii ţări”, scrie în raportul cercetărilor arheologice, conduse de Gheorghe Petrov.
Aknai Szilard, managerul Centrului de tineret din Geoagiu, a mai pozat și trei tipuri de alinieri solare care fac ca razele soarelui să treacă printruna dintre ferestrele Rotondei şi să se reverse prin alte ferestre. Unele dintre cele mai spectaculoase alinieri pot fi observate la mijlocul lunii aprilie, la sfârşitul lunii august şi la începutul lunii septembrie.
Ceasul solar din Rotonda
Aknai Szilard spune că în lunile mai, iunie și iulie, razele soarelui pătrund prin fereastra dreptunghiulară din nord-vestul navei şi se aliniază cu fereastra estică dreptunghiulară a absidei, iar acest aspect oferă un fenomen optic nemaivăzut, spectaculos. De asemenea, o altă aliniere arată că razele de soare pătrund prin fereastra circulară din vestul navei şi se aliniază cu fereastra sudestică dreptunghiulară a navei.
Autorul spune că ferestrele estice şi vestice se aliniază aproape perfect cu punctele echinocţiale de apus și răsărit. Prin urmare, în ziua echinocţiului, razele soarelui au o traiectorie aliniată celor două ferestre.
„De altfel, pe tija ceasurilor solare se prevede uneori un ecran, adesea circular, cu o gaură mică în centru, înlesnindu-se citirea orelor pe cadranul propriu-zis, asta pentru că mijlocul unei pete luminoase rotunjite se găseşte mult mai uşor decât muchia unui halou dreptunghiular de penumbră. Orificiul circular are o dimensiune apreciabilă dar el acţionează după aceleaşi principii”, arată autorul studiului „Fenomene luminoase la Rotonda din Geoagiu”.