Cum putem șterge semnele îmbătrânirii? Soluții de la renumitul biogerontolog Aubrey de Grey, la Congresul Internațional de Longevitate
Publicat pe 07.11.2025 la 13:11 Actualizat pe 07.11.2025 la 13:11
Îmbătrânirea nu vine dintr-o singură cauză, ci din mai multe „semnături” care se adună în timp: celule care nu se mai înlocuiesc cum trebuie, celule „obosite” care refuză să moară și întrețin inflamația, depuneri proteice care încurcă organele, legături chimice care rigidizează țesuturile, „gunoaie” moleculare care se strâng în celule, mitocondrii care nu mai produc energie eficient, plus mutații ce pot scăpa de sub control.
- Soluții care te vor ajuta să ștergi semnele îmbătrânirii
- Biogerontologul Aubrey de Grey are răspunsurile
Biogerontologul britanic Aubrey de Grey a pus aceste probleme într-un cadru simplu: dacă înțelegi fiecare tip de deteriorare, poți gândi o soluție pentru el. De aceea, este una dintre prezențele așteptate pe 11 noiembrie, la Congresul Internațional de Longevitate organizat de Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, la Biblioteca Națională. Evenimentul este o premieră în România și în Europa de Sud-Est și aduce la aceeași masă zece invitați internaționali din cinci țări, în parteneriat cu International Longevity Alliance, cea mai mare rețea globală dedicată longevității sănătoase.
Ce înseamnă, pe românește, aceste „semnături” și cum pot fi „șterse”?
În multe țesuturi, rezervele de celule se epuizează și apar goluri: mușchiul slăbește, anumite neurone se pierd, organele lucrează mai greu. Aici intră în scenă terapiile regenerative și celulele stem, gândite să refacă „personalul” acolo unde s-a subțiat. În alte locuri, rămân celule îmbătrânite care nu mai lucrează, dar eliberează substanțe ce întrețin inflamația și dăunează vecinilor. Pentru ele sunt dezvoltate terapii senolitice, molecule care urmăresc selective aceste celule și eliberează țesutul de un focar de probleme.
Depunerile de proteine din creier sau din inimă semnalează alte tipuri de „blocaje”; aici, anticorpii monoclonali și imunoterapia sunt deja pe traseu clinic, cu rezultate măsurabile pe indicații precise. Țesuturile rigide, arterele „înțepenite”, pielea cu elasticitate pierdută țin de legături chimice care se acumulează între proteine; chimia modernă caută enzime capabile să rupă aceste legături fără a afecta restul arhitecturii.
În interiorul celulelor, „gunoaiele” moleculare se strâng în compartimentele de reciclare și le blochează; soluția este să dotăm aceste „stații de salubritate” cu enzime mai puternice. Iar când mitocondriile, micile noastre uzine de energie, se defectează, corpul intră într-un regim de avarie: ideile de protecție și „bypass genetic” urmăresc să păstreze producția de energie la cote bune. În fine, zona cea mai sensibilă rămâne controlul mutațiilor care pot duce la cancer, unde nu există încă o „cheie universală”, dar progresele din imunoterapie și screening fin țin direcția corectă.
Forța demersului lui Aubrey de Grey stă în felul în care ordonează aceste intervenții. În loc să promită un leac magic, el arată că cele șapte semnături cer un răspuns combinat. Nu e suficient să „cureți” doar depunerile proteice dacă țesutul rămâne rigid; nu ajută să elimini celulele senescente dacă nu refaci, în paralel, rezervele de celule sănătoase. Când mai multe intervenții lucrează în același timp, efectul poate fi mai mare decât suma părților. Acesta este motivul pentru care proiectele recente testează pachete de soluții, nu pași izolați.
Nu vorbim despre promisiuni vagi, ci despre direcții cu date în spate: studii preclinice, prime încercări clinice pe indicații bine alese, instrumente tot mai fine de măsurare a „vârstei biologice” care îți spun dacă un protocol chiar te ajută. La București, se va vorbi despre cum interpretezi biomarkerii, când are sens o intervenție, cum urmărești răspunsul în timp. Este exact tipul de dialog pe care Congresul Internațional de Longevitate îl pune pe masă, într-un format academic, dar cu ochii la partea practică.
România intră astfel, în circuitul ideilor care definesc medicina longevității în marile centre. În aceeași zi vor vorbi și cercetători din Suedia, SUA, Marea Britanie, Israel și Germania: Sara Hägg, Patrick Paine, Mark Tomás McAuley, Raghav Sehgal, Luisa Baca, Amy Morgan, Ilia Stambler, Alexander Tietz-Latza și João Pedro de Magalhães. Faptul că această listă se întâlnește la București, sub egida Senatului Științific al FDVDR, în parteneriat cu International Longevity Alliance, spune totul despre ambiția evenimentului: să pună anii sănătoși în centrul agendei și să conecteze cercetarea de frontieră cu deciziile din clinică.