De ce va trebui să purtăm masca la plajă și în alte spații deschise. Explicația specialiștilor
Purtarea măștii devine obligatorie, de la 1 august, în spațiile deschise aglomerate. Dacă până acum trebuia să o avem doar în înterior, specialiștii au explicat cum ne putem îmbolnăvi de coronavirus chiar și atunci când stăm la plajă.
- Masca de protecție, obligatorie și în spațiile deschise aglomerate.
- Falezele de pe litoral și chiar plajele, primele vizate.
- Specialiștii explică felul în care ne putem îmbolnăvi, din aer liber.
Cum tot mai mulți turiști iau cu asalt stațiunile de la malul mării, iar cazurile de infectare cu COVID-19 sunt tot mai dese, autoritățile locale au stabillit măsuri suplimentare. Pe falezele aglomerate, ne riscăm sănătatea, aproape la fel de mult ca într-un spațiu închis.
Managerul Spitalului de Boli Infecțioase din Iași, Carmen Dorobăț , a explicat pentru Digi 24, cum am putea contacta boala, din aer liber.
„Aceste particule pe care nu le vedem se așază pe particule de praf, pe particule de nisip, care, în contextul unei mișcări a curenților de aer - că este vorba de vânt, că este vorba de aer condiționat - prezintă riscul de infectare și atunci, a purta mască în zonele deschise, dar care sunt foarte aglomerate și prezintă posibilitatea transmiterii de la o persoană la alta prin astfel de particule ce transportă virusurile, este binevenită în special în zone cum este litoralul. Consider că sunt măsuri extrem de binevenite, iar această mască nu cred că este foarte deranjantă. Este ușoară, chiar dacă o schimbăm mai des și o aruncăm - categoric trebuie să o aruncăm”, a spus Carmen Dorobăț.
La rândul său, Ioana Stăncel, expert în politici de sănătate publică, a explicat la Digi24 că virusul trăiește pe aceste particule de praf, nisip etc. suficient timp pentru a fi preluat, inhalat și a ajunge în alveolele respiratorii ale pacienților.
„Trăiește suficient de mult timp, pentru că virusul nu circulă singur, circulă în particule mici, lichidiene, cu secreții, cu suport proteic și are de unde să se hrănească, unde să rămână într-un mediu hidratat și să poată fi vehiculat pe acești vectori fizici, cum sunt particulele de praf, particulele de nisip, suprafețele pe care se poate depune și tocmai de aceea, mijloacele de protecție sunt singurul instrument pe care îl avem la dispoziție - atât măștile, cât și igiena riguroasă a mâinilor, a suprafețelor”, a sustinut Ioana Stăncel.